Articole juridice de interes pentru familie si persoane fizice

Ce se intampla cu procesele dvs?

Traim vremuri complicate si, desigur, va intrebati ce se intampla cu problemele dvs juridice in aceasta perioada. Nu voi prelua pasajul din decretul prezindential care se refera la justitie, ci voi incerca sa sintetizez pentru dvs esentialul (cu mentiunea ca nu voi face nicio referire la litigiile din domeniul penal, ci doar la litigiile civile/contencios/minori si familie/litigii de munca):

  1. In aceasta perioada (cel putin o luna – perioada pe care s-a instituit starea de urgenta) NU se vor judeca decat cauzele extrem de urgente. Lista acestor cauze urmeaza a se stabili de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Daca aveti un termen de judecata in luna ce urmeaza si litigiul dvs nu se incadreaza in lista cauzelor urgente, dosarul va fi amanat, fara a fi nevoie sa va prezentati la instanta. Din practica, am observat ca unii dintre judecatori acorda termene mai indepartate in vreme ce altii suspenda judecarea cauzelor, urmand ca noi termene sa fie stabilite dupa ridicarea starii de urgenta. Aveti in continuare lista cauzelor urgente in materie civila, astfel cum ele au fost stabilite prin Ordinul Presedintelui Curtii de Apel Galati:

-ordonantele presedintiale;

-plasamente in regim de urgenta, reintegrare minor aflat in plasament in familie;

-incredintare in vederea adoptiei;

-tutela, curatela, delegare autoritate parinteasca, internare medicala nevoluntara;

-suspendare provizorie executare silita, suspendare provizorie executare hotarare, suspendare executare hotarare;

-masuri asiguratorii, inclusiv asupra navelor;

-cererea debitorului de deschidere a procedurii insolventei

-cereri in proceduri de achizitii publice;

-litigii privind regimul strainilor intemeiate pe prevederile O.U.G. nr. 194/2002 (NU procedurile de azil);

-constatarea nelegalitatii grevei;

-ordine de protectie;

-evacuari in procedura speciala;

-procedurile de regularizare in cauzele prevazute de art. 1 din Ordin;

-lamurire si completare dispozitiv, ajutor public judiciar, reexaminari de orice tip, incompatibilitati, abtineri, recuzari, stramutari, in cauzele mentionate la art. 1 din Ordin;

-indreptari eroare materiala, conflicte de competenta, restituire cautiune;

– alte cereri care se judeca in camera de consiliu fara citarea partilor, exclusiv caile de atac declarate in cadrul acestora (ex. incuviintari executare silita, investiri cu formula executorie, numai cererile de valoare redusa pentru care completul dispune judecarea fara citarea partilor, cereri APJ fara citarea partilor etc.);

-orice cauze care privesc aplicarea Decretului Presedintelui României nr. 195/16.03.2020 sau masurile de prevenire/combatere a epidemiei COVID-19.

2. FOARTE IMPORTANT: Prescriptiile si termenele de decadere de orice fel nu incep sa curga, iar daca au început sa curga, se suspenda pe toata durata starii de urgenta. Asadar, daca aveti de formulat un apel, daca aveti de depus o intampinare, daca aveti de indeplinit orice act procedural supus unui termen de decadere, acest termen se suspenda pe perioada starii de urgenta. Sigur, nimic nu va impiedica sa indepliniti actul procedural in aceasta perioada.

3. Este de la sine inteles ca se suspenda orice activitate de lucru cu publicul a instantelor de judecata. Dosarele nu mai pot fi studiate in arhiva si toata comunicarea se va face exclusiv prin mijloace electronice (email, fax). De exemplu, daca aveti nevoie de un certificat de grefa (de mare importanta pentru cei carora li se suspenda permisul si contesta aceasta masura), cererea se transmite instantei insotita de taxa de timbru si certificatul va va fi comunicat tot in acest mod. Aceeasi situatie va fi si in cazul in care aveti nevoie de o sentinta judecatoreasca legalizata.

4. Toate dosarele noi se inregistreaza (actele se comunica in aceeasi modalitate electronica), procedura urmand a incepe, cel mai probabil, dupa aceasta perioada.

Lumea, inclusiv cea juridica, nu se opreste in loc. Doar se schimba o vreme. Cu cat mai responsabili vom fi, cu atat mai repede va trece aceasta stare. Sanatatea si siguranta noastra sunt mai importante decat orice.

Aveti grija de dvs!

Pot parintii sa-si vanda proprietatile fara acordul copiilor?

Un text scurt intrucat am primit aceasta intrebare de zeci de ori. Povestea e clasica, in timpul vietii parintii decid sa-si vanda proprietatile catre unul dintre copii. Ceilalti copii isi si imi pun urmatoarea intrebare:

Are dreptul parintele sa faca acest lucru fara acordul celorlalti frati? (cumva perceptia fiind ca, astfel, ceilalti copii sunt dezmosteniti).

Raspunsul e simplu. Da, are voie. Nu trebuie sa ceara acordul celorlalti copii. Pentru ca orice om poate face ce doreste cu bunurile sale in timpul vietii. Drepturile copiilor asupra bunurilor detinute de parinti se nasc doar odata cu deschiderea succesiunii, adica in momentul in care parintii nu mai sunt. Ceea ce mosteneste copilul e ceea ce a RAMAS in patrimoniul parintilor la momentul decesului. Daca parintele, de-a lungul vietii sale, a decis sa-si vanda TOATE bunurile, asta inseamna pur si simplu ca nu mai exista bunuri in proprietate pe care copiii sa le primeasca la deschiderea succesiunii. In cazul in care parintii decid sa vanda (ATENTIE: NU sa doneze! caz in care exista anumite nuante) nu exista nicio obligatie legala in sarcina lor in sensul de a vinde in mod egal tuturor copiilor pe care ii au ori de a le pastra si celorlalti (ce nu sunt beneficiarii vanzarii) vreun bun pe care sa-l mosteneasca atunci cand va fi cazul. Aceeasi situatie in ipoteza in care decid sa vanda catre un strain. Nu este nevoie sa ceara acordul copiilor lor pentru o asemenea vanzare.

Despre ”interesul superior al copilului”, sfaturi si alegeri

lionesse-father-daughter-bonding-activities-walkCele ce urmeaza mi-au fost relatate azi, in cadrul unei consultatii, de un domn din Vrancea. Mi se pare un exemplu extraordinar din care ar trebui sa invete cel putin 2 categorii de oameni:
1. Cei ce cauta un avocat. Vorbiti cu el, cautati-l pe acela care va acorda atentie, care va explica ce proceduri vor urma, care va sunt optiunile, ce presupune fiecare alegere pe care o faceti si, mai ales, care lupta pentru cazul dvs. ca si cum ar fi al lui. Nu va grabiti si nu apreciati un avocat doar dupa onorariile pe care le practica.
2. Parintii care trec printr-un divort. Interesul superior al copilului nu este doar o sintagma lipsita de continut, ci trebuie sa va fie cu adevarat singurul lucru ce va ghideaza alegerile. Omul din povestea mea a inteles acest lucru mai bine ca multi altii. Acolo, in ultima fraza, e esenta. Despre asta e vorba atunci cand oamenii se despart si, undeva intre ei, ramane un copil ce-i iubeste in egala masura.blog

Modificare importanta in legea notarilor publici

Incepand cu 24.03.2017, in legea 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale a fost introdusa urmatoarea prevedere:

Art. 100 alin. 2: ”Constituie, de asemenea, titlu executoriu acordul parental incheiat prin inscris autentificat cu ocazia divor?ului sau ulterior acestui moment, in care, exercitand impreuna autoritatea parinteasca, parintii se inteleg cu privire la aspecte cum sunt: stabilirea locuintei copilului, modalitatea de pastrare a legaturilor personale cu minorul ale parintelui cu care acesta nu locuieste, precum si alte masuri asupra carora parintii pot sa dispuna in conditiile art. 375 alin. (2) din Codul civil, republicat, cu modificarile ulterioare.”

Atentie la prevederile art. 100 indice 1, potrivit caruia: ”Pentru valabilitatea acordului parental incheiat in procedura divortului sau in orice alte situatii, notarul public, cu ocazia autentificarii, este obligat sa obtina raportul de ancheta psihosociala si sa procedeze la ascultarea minorului in conditiile art. 264 din Codul civil, republicat, cu modificarile ulterioare.”

Ce inseamna asta in practica? Cu acest acord parental incheiat in fata notarului public veti putea:

  • infiinta poprirea asupra veniturilor parintelui obligat la plata pensiei de intretinere;
  • formula o plangere penala in caz de neplata a pensiei sau in caz de nerespectare a masurilor instantei privind stabilirea locuintei copilului sau programul de vizita;
  • pune in executare sentinta in cazul retinerii nelegale a copilului de catre celalat parinte.

De remarcat  imposibilitatea unui acord cu privire la modul de exercitare al autoritatii parintesti. Potrivit dispozitiilor sus citate, acesta poate fi doar COMUN. Parintii nu pot prevedea in acest acord parental o exercitare exclusiva a autoritatii parintesti de catre unul dintre ei.


 

Modificari legislative privind calatoria in strainatate a cetatenilor romani minori

          Pentru ca este un subiect de interes si face obiectul multor intrebari din partea clientilor pe care ii reprezint, o sa explic aici principalele doua modificari in ceea ce priveste recenta lege 169/2016 care modifica Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani în strainatate.

  1. Introducerea la art. 30 din lege a alineatului (61) care prevede ca în cazul minorilor, cetateni romani cu domiciliul/resedinta in strainatate, care se deplaseaza insotiti in statul in care au domiciliul/resedinta, nu mai este necesara prezentarea declaratiei parintilor/tutorilor la iesirea din România. Dovada domiciliului sau a resedintei in straintate se face cu documente oficiale care atesta acest fapt.
  2. A doua modificare vizeaza faptul ca valabilitatea declaratiei date de catre parinte/parinti/reprezentantul legal pentru iesirea din România a unui cetatean roman minor poate fi maximum 3 ani In forma anterioara modificarii, era necesara prezentarea unei declaratii autentificate pentru fiecare iesire din România a minorilor, care trebuia sa cuprinda statul sau statele de destinatie, data plecarii si data sosirii din calatorie. Dupa modificarea adusa de Legea 169/2016, nu mai este necesara nici mentionarea scopului deplasarii si a rutei în cuprinsul declaratiei notariale privind acordul parintelui pentru efectuarea calatoriei in strainatate de catre minor, insotit de o alta persoana.

         Daca in ceea ce priveste cea de-a doua modificare, lucrurile sunt clare si nu lasa loc de interpretari, dispozitiile finale ale art. 30 alineatul (61) impuneau clarificari. Am solicitat un punct de vedere oficial la Inspectoratul General al Politiei de Frontiera. Pun la dispozitia dvs raspunsul primit si sper sa va fie de folos.

cr-8964-av-elena-anghelescu

 

Poate executorul judecatoresc sa-mi ia copilul cu forta?

Pentru ca m-a intrebat cineva prin email acest lucru, cred ca e util sa raspund aici in caz ca mai sunt si alti parinti ce-si pun aceasta intrebare.

Nu. Conform actualei proceduri in materia executarii hotararilor judecatoresti referitoare la minori, daca executorul judecatoresc constata ca insusi minorul refuza categoric sa il paraseasca pe parintele la care se afla (ori, dupa caz, bunic/ruda/tutore) sau manifesta aversiune fata de parintele ce a venit sa-l ia, pur si simplu se intocmeste un proces verbal in care executorul consemneaza aceasta situatie si, sub nicio forma, nu poate lua minorul cu forta.

Ulterior, procesul verbal intocmit se comunica Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului care, la randul sau, va sesiza instanta pentru ca aceasta sa dispuna un program de consiliere psihologica a acelui copil, pentru o perioada ce nu va depasi 3 luni. La finalul acestei perioade, psihologul numit de instanta va intocmi un raport pe care il va transmite inclusiv executorului judecatoresc. Dupa primirea raportului, executorul reia procedura de executare. Daca si de aceasta data se izbeste de refuzul minorului, poate sesiza instanta de la locul unde se afla minorul pentru stabilirea unor penalitati in sarcina debitorului (persoana la care se afla copilul: parinte/bunic/ruda/tutore).

Toate cele de mai sus se regasesc in dispozitiile art. 910-914 din Codul de procedura civila.

 

Adoptia – Pasi de urmat

O sa incerc sa va prezint schematic cativa pasi ce trebuie urmati atunci cand doriti sa adoptati un copil in Romania.
Nu o sa ma refer la adoptia internationala si nici la procedura adoptiei majorului sau adoptia copilului sotului.

Trebuie sa stiti ca pot adopta numai persoanele majore, cu capacitate deplina de exercitiu si care sunt cu cel putin 18 ani mai in varsta decat cel pe care doresc sa-l adopte. Adoptia intre frati este interzisa.
Procedura adoptiei interne are 3 pasi principali.

1. In primul rand, familia (sau persoana) care doreste sa adopte trebuie sa fie atestata ca si familie adoptatoare (sau persoana). Pentru asta se va depune o cerere la Directia pentru protectia copilului din localitatea de domiciliu, urmand ca cei de acolo sa procedeze la evaluarea familiei si intr-un termen de 60 zile sa elibereze (sau nu) atestatul de familie adoptatoare. La aceasta cerere se anexeaza urmatoarele acte:

  • copie de pe buletinul/cartea de identitate;
  • copii legalizate ale actelor de stare civila (certificat de nastere/ casatorie/hotarare de divort);
  • copie legalizata de pe titlul de proprietate sau alt titlu care sa ateste dreptul de folosinta a locuintei;
  • certificat de cazier judiciar;
  • certificat medical tip Ministerul Sanatatii cu semnatura si parafa fiecarui medic specialist (medicul de familie si medicul psihiatru);
  • adeverinte de venit;
  • caracterizari de la locul de munca (minim doua pentru fiecare persoana/membru al cuplului conjugal);
  • declaratie notariala ca nu au fost decazuti din drepturile parintesti;
  • declaratie privind motivatia adoptiei si asteptari legate de copil (sex, varsta, situatia psihosociomedicala);
  • declaratie privind indicarea motivelor pentru care unul din soti nu adopta, în cazul în care cererea este formulata numai de catre unul dintre soti si celalalt nu se asociaza la cerere;
  • certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieste solicitantul;
  • certificat medical privind starea de sanatate a celorlalte persoane cu care locuieste solicitantul.

2. Urmeaza apoi incredintarea in vederea adoptiei. In momentul in care exista un copil abandonat, aceeasi directie pentru protectia copilului are obligatia sa faca toate demersurile in vederea reintegrarii acestuia in familie sau, dupa caz, pentru plasarea copilului in familia extinsa. In situatia in care aceste demersuri esueaza si se obtine si consimtamantul la adoptie al parintilor naturali, copilul este declarat adoptabil si se solicita instantei judecatoresti de la domiciliul copilului deschiderea procedurii adoptiei interne. In situatia in care se incuviinteaza aceasta, principala consecinta este aceea ca drepturile si obligatiile parintesti ale parintilor firesti se suspenda si ele vor fi exercitate de catre Consiliul Judetean in a carui raza domiciliaza copilul.
In termen de 30 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii prin care s-a incuviintat deschiderea procedurii adoptiei interne, Directia pentru protectia copilului are obligatia sa gaseasca o familie adoptatoare (atestata in prealabil). La domiciliul familiei alese se vor face vizite avandu-se in vedere ca unic principiu interesul superior al copilului.

Incredintarea copilului in vederea adoptiei va fi dispusa tot de catre instanta judecatoreasca de la domiciliul copilului, pentru o perioada de 90 zile. In mod evident, in toata aceasta perioada, directia pentru protectia copilului urmareste evolutia acestuia, face vizite la domiciliul familiei adoptatoare si intocmeste rapoarte bilunare plus raportul final.

3. Pasul final este cererea de incuviintare a adoptiei adresata instantei judecatoresti la sfarsitul perioadei de incredintare. Aceasta poate fi introdusa direct de catre familia adoptatoare sau de catre Directia pentru protectia copilului ce a supravegheat cazul. Cererea este insotita de urmatoarele acte:

  • certificatul de nastere al copilului in copie legalizata;
  • certificatul medical privind starea de sanatate a copilului, eliberat de unitati publice nominalizate de catre directia de sanatate publica;
  • atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
  • hotararea judecatoreasca irevocabila de incredintare in vederea adoptiei;
  • certificatele de nastere ale adoptatorului sau ale sotului si sotiei din familia adoptatoare, in copie legalizata;
  • certificatul de casatorie al adoptatorului sau al sotilor din familia adoptatoare, in copie legalizata;
  • cazierul judiciar al adoptatorului sau, dupa caz,al fiecarui membru al familiei adoptatoare;
  • certificatul medical privins starea de sanatate a adoptatorului eliberat de medicul de familie pe lista caruia este inscris;
  • hotararea judecatoreasca irevocabila de deschidere a procedurii adoptiei interne a copilului.

Pe langa toate acestea, directia are obligatia de a depune cu cel tarziu 5 zile inaintea termenul rapoartele finale referitoare la perioada de incredintare.

Daca instanta apreciaza ca este cazul sa se solicite din nou consimtamantul pentru adoptie al parintilor naturali, va dispune invitarea acestora, in camera de consiliu, fara a le oferi niciun fel de date sau indicii referitoare la identitatea familiei adoptatoare.

Trebuie mentionat ca familia adoptatoare trebuie sa se prezinte personal si sa-si exprime consimtamantul in fata instantei de judecata si de asemenea, va fi audiat copilul care are peste 10 ani.

Daca numele copilului pe care vi l-ati ales nu va place, sa stiti ca, pentru motive temeinice instanta de judecata poate incuviinta schimbarea si a prenumelui copilului adoptat.

In termen de 5 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii de incuviintare a adoptiei, Directia are obligatia sa anunte in scris parintii firesti despre acest lucru.

O perioada de 2 ani dupa incuviintarea adoptiei, Directia pentru protectia copilului va continua sa intocmeasca rapoarte trimestriale cu privire la evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si familia adoptatoare.

Pe baza hotararii judecatoresti irevocabile de incuviintare a adoptiei, serviciul de stare civila competent (de la domiciliul copilului) intocmeste un nou certificat de nastere in care adoptatorii vor fi trecuti ca si parinti firesti ai copilului.

Cam astia sunt principalii pasi si principalele chestiuni pe care trebuie sa le stiti in situatia in care doriti sa adoptati un copil. Nu e un proces usor dar satisfactiile sunt pe masura. Multa bafta celor ce au pornit pe acest drum.

Pensia de intretinere (Pensia alimentara)

Ati divortat si instanta v-a incredintat spre crestere si educare minorul familiei, obligandu-va sotul/sotia la plata unei pensii de intretinere raportata la veniturile sale lunare. V-ati intrebat probabil cum veti intra propriu zis in posesia banilor presupunand ca el/ea (cel obligat la plata) este de rea credinta si nu intelege sa-si execute de buna-voie obligatia.

In practica, daca locul de munca al celui obligat la plata este cunoscut, instanta transmite si acestora o copie de pe hotarare urmand a fi infiintata poprirea pe veniturile debitorului. Asadar angajatorul sotului/sotiei ii va retine acestuia lunar suma de bani stabilita cu titlu de intretinere ce urmeaza a va fi trimisa. Aceasta e varianta fericita. Ori puteti duce chiar dvs. hotararea instantei (legalizata) la angajator pentru infiintarea popririi.

In situatia in care cel obligat la plata nu are un loc de munca stabil ori acesta nu este cunoscut (instanta va stabili pensia de intretinere (pensia alimentara) raportata la salariul minim pe economie din acel moment), nu va ramane altceva de facut decat sa va adresati unui executor judecatoresc urmand ca acesta sa faca demersuri pentru identificarea eventualelor venituri ale debitorului si sa-l constranga pe acesta (prin mijloace legale) sa va achite sumele datorate.

Trebuie sa stiti ca mai exista o posibilitate de „constrangere” a celui obligat la plata sa-si execute aceasta obligatie.

Art. 305 alin. 1 lit. c Cod Penal defineste continutul infractiunii de „abandon de familie” si anume: „neplata cu rea credinta, timp de doua luni, a pensiei de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca” se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani sau cu amenda.

Asadar, dupa ce va consultati cu un avocat, impotriva sotului rau platnic se poate formula o plangere penala pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie (daca nu a platit doua luni consecutiv pensia de intretinere stabilita prin hotararea judecatoreasca). Despre aceasta posibilitate trebuie sa stiti urmatoarele lucruri:

– actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Deci, nu va fi cercetat pentru savarsirea acestei infractiuni decat daca dvs. ii faceti o plangere (ce poate fi retrasa in orice moment – aspect ce conduce la incetarea urmaririi penale) si de asemenea, impacarea partilor in orice faza a urmarii penale sau chiar dupa trimiterea in judecata conduce la incetarea procesului penal.

– plangerea o adresati fie politiei, fie direct la Procuratura. Anexati dovezi din care sa rezulte neplata – ultimele cupoane postale cu care ati primit pensia.

– daca nu va impacati, dar in timpul judecatii vi se achita pensia restanta, trebuie sa stiti ca instanta, in cazul in care stabileste vinovatia, va pronunta impotriva inculpatului o hotarare de condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

De obicei asta e cea mai eficienta modalitate de a va obtine drepturile banesti restante. Oamenii au tendinta de a se panica teribil atunci cand vine vorba de un dosar penal. Atentie: pentru existenta infractiunii trebuie probate doua elemente esentiale: perioada de 2 luni de neplata a pensiei SI faptul ca aceasta neplata s-a facut cu rea credinta. Daca cel obligat la plata face dovada ca a fost in imposibilitate de a plati si nu a fost vorba de rea credinta, nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii. Dar as recomanda totusi asta ca o varianta extrema. Sa nu uitam ca e vorba de celalalt parinte al copilului dvs. iar o actiune de acest gen ii poate pata cazierul.

Transmiterea proprietatii de la parinti la copii – contractul de vanzare-cumparare

Orice om poate dispune in timpul vietii de bunurile proprii dupa cum doreste. Aceasta inseamna ca un parinte poate sa-si vanda casa unuia din copii fara ca celalalt copil sa se poata opune acestei operatiuni juridice motivat de faptul ca, la decesul parinlor, el va fi privat de partea de mostenire ce i se cuvine.

Asadar, in principiu, un contract de vanzare-cumparare este cea mai stabila si mai sigura metoda prin care parintii pot transmite proprietatea unui imobil catre unul din copii, inca din timpul vietii.

Dincolo insa de costurile mari pe care le presupune incheierea unui astfel de contract (contractul de vanzare-cumparare al unui imobil nu se poate incheia decat in forma autentica, la notariat), mai exista un risc minor dupa aprecierea mea.

Orice parte interesata (de obicei un alt frate) poate promova actiune in constatarea simulatiei contractului de vanzare-cumparare. Ce inseamna aceast lucru? Se solicita instantei sa constate ca intentia partilor nu a fost vanzarea, intre parinti si copii rareori achitandu-se un pret pentru imobilul instrainat, ci s-a avut in vedere o donatie ascunsa. Avantajul admiterii unei astfel de actiuni pentru cel care o promoveaza nu este unul imediat. Bunul ramane in proprietatea celui ce l-a primit (nu se poate trece totusi peste intentia partilor), insa nu sub forma unei vanzari, ci sub forma unei donatii iar aceasta inseamna ca, la decesul parintilor, va putea fi obligat sa raporteze donatia si sa readuca bunul la masa succesorala in situatia in care s-ar fi incalcat rezerva succesorala a celuilalt mostenitor.

In sprijinul celui ce promoveaza o astfel de actiune (in general un frate al „cumparatorului”) vine si faptul ca legea civila romana instituie o prezumtie de donatie in situatia vanzarilor intre parinti si copii. Aceasta inseamna ca insasi legea presupune ca intentia parintilor a fost de a dona si nu de a vinde propriului copil. Pe langa acest „sprijin” legal, reclamantul va putea incerca sa probeze faptul ca nu s-a achitat pretul mentionat in contract, lucru destul de dificil avand in vedere absenta acestuia la incheierea actului si mentiunea din cuprinsul oricarui contract cum ca pretul a fost achitat. Asadar, in lipsa unei recunoasteri din partea paratilor, actiunea in constatarea simulatiei e destul de dificil de probat. Cu atat mai mult cu cat, potrivit dispozitiilor codului civil roman, proba cu martori nu poate fi admisa in contra celor consemnate intr-un inscris autentic.

Sub aceste aspecte, atunci cand parintii doresc sa va transfere doar dvs. proprietatea unui imobil, recomand contractul de vanzare-cumparare, singurul care va pune bunul la adapost fata de ceilalti succesori atunci cand se va dezbate succesiunea.

Cu speranta ca informatiile v-au fost de folos, va stau la dispozitie pentru intrebari suplimentare.

Transmiterea proprietatii de la parinti la copii – Testamentul

In continuarea articolului anterior, o sa incerc sa explic foarte pe scurt care sunt beneficiile si riscurile in situatia in care parintii doresc sa va transfere proprietatea unui imobil si aleg sa faca acest lucru printr-un testament.

Testamentul poate fi de doua feluri: testament autentic (intocmit la notariat) si testament olograf (acel testament scris, datat si semnat de mana testatorului). In mod evident, testamentul olograf e mai usor si mai ieftin de intocmit dar prezinta si riscul de a putea fi usor sustras si falsificat ori de a fi intocmit de o persoana fara cunostinte juridice iar ulterior sa apara greutati de interpretare. Este lesne de inteles ca testamentul olograf poate fi foarte usor contestat dupa decesul celui ce l-a intocmit si nu va ofera nici cea mai mica siguranta ca va avea drept consecinta dobandirea de catre dvs. a dreptului de proprietate asupra imobilului (in conditiile in care situatia generala in familie e una conflictuala).

Testamentul autentic este mai sigur din acest punct de vedere si prezinta urmatoarele particularitati:

– este intocmit de catre un notar care se asigura ca cele consemnate reprezinta intocmai vointa testatorului (mai dificil de influentat cel care intocmeste testamentul);

– un exemplar original al testamentului ramane in arhiva notarului;

– este un act autentic cu o valoare evident superioara unui testament olograf;

– este mai costisitor (testamentul olograf nu presupune taxe, poate fi intocmit de oricine in propriul domiciliu);

– fiind un act autentic, lipsa oricarei formalitati il expune riscului anularii.

Dincolo de aceste avantaje si dezavantaje, mai trebuie avut in vedere:

1. Proprietatea asupra bunurilor la care face referire testamentul nu se dobandeste decat la moartea testatorului;

2. Testamentul indiferent de forma in care este intocmit este frecvent atacat sub aspectul lipsei de discernamant a testatorului sau a existentei unui viciu de consimtamant (aspect ce presupune un proces lung, complicat si costisitor);

3. Si in situatia transmiterii proprietatii bunurilor prin testament se poate solicita reductiunea liberalitatilor excesive de catre mostenitorii rezervatari (despre care am povestit in articolul anterior). Asadar, nici in aceasta situatie parintii dvs. nu vor putea de ex. sa inlature total de la mostenire un alt fiu. Copiii defunctului sunt mostenitori rezervatari si in situatia in care prin testament vi se lasa dvs. intreaga avere, fratele dvs. poate solicita reductiunea liberalitatilor excesive si ati putea fi obligat sa readuceti la masa succesorala bunul primit prin testament.

Cam asta despre testament. Dvs. veti aprecia in functie de datele concrete din familie, daca este o varianta ce vi se potriveste sau nu.

O sa revin cu precizari referitoare la contractul de vanzare cumparare incheiat intre parinti si copii cu privire la un bun imobil.