Despre ”interesul superior al copilului”, sfaturi si alegeri

lionesse-father-daughter-bonding-activities-walkCele ce urmeaza mi-au fost relatate azi, in cadrul unei consultatii, de un domn din Vrancea. Mi se pare un exemplu extraordinar din care ar trebui sa invete cel putin 2 categorii de oameni:
1. Cei ce cauta un avocat. Vorbiti cu el, cautati-l pe acela care va acorda atentie, care va explica ce proceduri vor urma, care va sunt optiunile, ce presupune fiecare alegere pe care o faceti si, mai ales, care lupta pentru cazul dvs. ca si cum ar fi al lui. Nu va grabiti si nu apreciati un avocat doar dupa onorariile pe care le practica.
2. Parintii care trec printr-un divort. Interesul superior al copilului nu este doar o sintagma lipsita de continut, ci trebuie sa va fie cu adevarat singurul lucru ce va ghideaza alegerile. Omul din povestea mea a inteles acest lucru mai bine ca multi altii. Acolo, in ultima fraza, e esenta. Despre asta e vorba atunci cand oamenii se despart si, undeva intre ei, ramane un copil ce-i iubeste in egala masura.blog

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Modificare importanta in legea notarilor publici

Incepand cu 24.03.2017, in legea 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale a fost introdusa urmatoarea prevedere:

Art. 100 alin. 2: ”Constituie, de asemenea, titlu executoriu acordul parental incheiat prin inscris autentificat cu ocazia divor?ului sau ulterior acestui moment, in care, exercitand impreuna autoritatea parinteasca, parintii se inteleg cu privire la aspecte cum sunt: stabilirea locuintei copilului, modalitatea de pastrare a legaturilor personale cu minorul ale parintelui cu care acesta nu locuieste, precum si alte masuri asupra carora parintii pot sa dispuna in conditiile art. 375 alin. (2) din Codul civil, republicat, cu modificarile ulterioare.”

Atentie la prevederile art. 100 indice 1, potrivit caruia: ”Pentru valabilitatea acordului parental incheiat in procedura divortului sau in orice alte situatii, notarul public, cu ocazia autentificarii, este obligat sa obtina raportul de ancheta psihosociala si sa procedeze la ascultarea minorului in conditiile art. 264 din Codul civil, republicat, cu modificarile ulterioare.”

Ce inseamna asta in practica? Cu acest acord parental incheiat in fata notarului public veti putea:

  • infiinta poprirea asupra veniturilor parintelui obligat la plata pensiei de intretinere;
  • formula o plangere penala in caz de neplata a pensiei sau in caz de nerespectare a masurilor instantei privind stabilirea locuintei copilului sau programul de vizita;
  • pune in executare sentinta in cazul retinerii nelegale a copilului de catre celalat parinte.

De remarcat  imposibilitatea unui acord cu privire la modul de exercitare al autoritatii parintesti. Potrivit dispozitiilor sus citate, acesta poate fi doar COMUN. Parintii nu pot prevedea in acest acord parental o exercitare exclusiva a autoritatii parintesti de catre unul dintre ei.


 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Modificari legislative privind calatoria in strainatate a cetatenilor romani minori

          Pentru ca este un subiect de interes si face obiectul multor intrebari din partea clientilor pe care ii reprezint, o sa explic aici principalele doua modificari in ceea ce priveste recenta lege 169/2016 care modifica Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani în strainatate.

  1. Introducerea la art. 30 din lege a alineatului (61) care prevede ca în cazul minorilor, cetateni romani cu domiciliul/resedinta in strainatate, care se deplaseaza insotiti in statul in care au domiciliul/resedinta, nu mai este necesara prezentarea declaratiei parintilor/tutorilor la iesirea din România. Dovada domiciliului sau a resedintei in straintate se face cu documente oficiale care atesta acest fapt.
  2. A doua modificare vizeaza faptul ca valabilitatea declaratiei date de catre parinte/parinti/reprezentantul legal pentru iesirea din România a unui cetatean roman minor poate fi maximum 3 ani In forma anterioara modificarii, era necesara prezentarea unei declaratii autentificate pentru fiecare iesire din România a minorilor, care trebuia sa cuprinda statul sau statele de destinatie, data plecarii si data sosirii din calatorie. Dupa modificarea adusa de Legea 169/2016, nu mai este necesara nici mentionarea scopului deplasarii si a rutei în cuprinsul declaratiei notariale privind acordul parintelui pentru efectuarea calatoriei in strainatate de catre minor, insotit de o alta persoana.

         Daca in ceea ce priveste cea de-a doua modificare, lucrurile sunt clare si nu lasa loc de interpretari, dispozitiile finale ale art. 30 alineatul (61) impuneau clarificari. Am solicitat un punct de vedere oficial la Inspectoratul General al Politiei de Frontiera. Pun la dispozitia dvs raspunsul primit si sper sa va fie de folos.

cr-8964-av-elena-anghelescu

 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Plangere contraventionala dublu respinsa

Ce se intampla atunci cand justitia vrea sa fie ferma si sa-ti arate foarte clar ca plangerea ta este neintemeiata? O respinge judecatorul fondului, tu, petentul, faci apel, apelul SE ADMITE, insa doar pentru o secunda, cat sa-ti fie respinsa plangerea inca o data (pentru alte motive, speram). Asadar, cititi solutia pana la final, nu va bucurati de inselatorul inceput care spune ”admite apelul”. O solutie de admitere nu e intotdeauna pozitiva pana la final, dupa cum vedem in cazul de mai jos.

13507255_1131106610281891_1566400668097606225_n

 

 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

O decada de justitie romaneasca

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Poate executorul judecatoresc sa-mi ia copilul cu forta?

Pentru ca m-a intrebat cineva prin email acest lucru, cred ca e util sa raspund aici in caz ca mai sunt si alti parinti ce-si pun aceasta intrebare.

Nu. Conform actualei proceduri in materia executarii hotararilor judecatoresti referitoare la minori, daca executorul judecatoresc constata ca insusi minorul refuza categoric sa il paraseasca pe parintele la care se afla (ori, dupa caz, bunic/ruda/tutore) sau manifesta aversiune fata de parintele ce a venit sa-l ia, pur si simplu se intocmeste un proces verbal in care executorul consemneaza aceasta situatie si, sub nicio forma, nu poate lua minorul cu forta.

Ulterior, procesul verbal intocmit se comunica Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului care, la randul sau, va sesiza instanta pentru ca aceasta sa dispuna un program de consiliere psihologica a acelui copil, pentru o perioada ce nu va depasi 3 luni. La finalul acestei perioade, psihologul numit de instanta va intocmi un raport pe care il va transmite inclusiv executorului judecatoresc. Dupa primirea raportului, executorul reia procedura de executare. Daca si de aceasta data se izbeste de refuzul minorului, poate sesiza instanta de la locul unde se afla minorul pentru stabilirea unor penalitati in sarcina debitorului (persoana la care se afla copilul: parinte/bunic/ruda/tutore).

Toate cele de mai sus se regasesc in dispozitiile art. 910-914 din Codul de procedura civila.

 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

10 metode sigure ca sa castigi procesul si sa ai o colaborare buna cu avocatul tau.

1. Tu stii mai bine. Tu ii spui avocatului ce e de facut, nu el tie. Competenta ta este bazata pe cursurile de drept pe care le-ai facut acum 10 ani la Universitatea Libera din Polovragi. Tu, de fapt, n-ai nevoie de avocat, ai putea sa te reprezinti si singur, dar ai zis sa iei totusi un avocat, ca astia sunt mai la curent cu partea de procedura, dar altfel, nu mare lucru de capul lor oricum.

2. Daca e nevoie, minte-l. Spune-i avocatului tau doar versiunea „oficiala”, pentru instanta, nu adevarul si – in nici un caz – tot adevarul. Daca te prinde ca l-ai mintit, da-o scaldata, ca n-a inteles el bine. Da-l naibii de fraier bagacios, ca n-are de ce sa stie el toate alea. De exemplu, daca te-au arestat ca ai furat, jura-te in fata avocatului ca e o inscenare si tu esti alb ca lacrima. Da vina pe politai, ca e abuziv, rasist si te-a discriminat. Adu-ti aminte, avocatul e doar un gigel, singurul tau prieten esti tu insuti. Si oricum, adevarul este subiectiv.

3. Negociaza la sange onorariul. Explica-i avocatului cazul tau complicat, cum l-ai umplut de sange in prima instanta ca ai fost tu jder si te-ai reprezentat singur, dar ai ajuns acum la apel, in ceasul al 12-lea si acum siiiiiiigur o sa castigi, caci Forta, Dreptatea si Dumnezeu sunt de partea ta. Apoi, cand avocatul iti spune cat te va costa tot procesul, spune-i in fata: „Mi se pare exagerat de mult!” si stramba din nas. Odata stabilit onorariul, nu il plati niciodata la timp si nici in intregime.

4. Nu uita, merita sa dai bani pe niste tigari bune, pe o sticla de whiskey buna, pe o vacanta la all inclusive la bulgari, pe o plasma cu diagonala de 80 de cm, dar pe avocat nu merita sa arunci cu banii, ca astia oricum te fenteaza si nu e nimic de capul lor. Cu cat ai un proces mai greu, cu atat avocatul va incerca sa iti ia bani mai multi, insa nu uita ca risipa este dusmanul prosperitatii si daca vrei sa reusesti in viata trebuie sa fii scump la tarate si ieftin la faina.

5. Daca un avocat iti cere un onorariu mare, du-te la unul mai ieftin. Toti avocatii sunt la fel (niste rechini). In plus, istoria ne arata ca Dacia noastra merge la fel de bine ca Mercedesul, da’ e mai ieftina.

6. Nici un email sau telefon pe care ti-l da avocatul nu e suficient de important ca sa raspunzi la el, cu atat mai putin sa raspunzi urgent. De obicei iti scrie sau te suna ca sa iti puna intrebari cretine. La cati bani i-ai dat onorariu, ar trebui sa stie singur, nu sa te intrebe pe tine.

7. Tine minte: daca ai facut contract de reprezentare cu un avocat, e ca si cum l-ai cumparat si e al tau. Acum poti sa il suni la orice ora din zi si din noapte, de cate ori ai vreo curiozitate, vreo angoasa existentiala sau nevoia sa vorbesti cu un prieten. Intrucat avocatii tind sa fie ocupati in timpul zilei, cel mai bine e sa ii suni seara si – de preferinta – in weekend. Sambata pe la 9-10 seara este timpul optim. Daca avocatul nu iti raspunde la telefon, insista. Inseamna ca face altceva si te ignora. Nu, pe bune, chiar asta inseamna.

8. Indiferent de problema pe care o ai, nu uita ca avocatul tau este probabil cumparat de partea adversa si lucreaza impotriva ta. Esti prins fara iesire intr-o conspiratie si toata lumea unelteste sa te distruga. Fii vigilent!

9. Un avocat bun este un avocat care intelege din prima secunda ca tu esti 100% un minunat si intreaga dreptate este de partea ta, ca asa e cum spui tu (si nu altfel) si care iti promite imediat ca iti va castiga procesul. Corolar: un avocat care iti atrage atentia ca s-ar putea sa te inseli sau ca lucrurile nu sunt atat de simple pe cat ti-e tie evident, este corupt de Satana si probabil ca e deja cumparat de cei care conspira impotriva ta (vezi pct. 8)

10. A te judeca este o placere, o activitate ce iti aduce numai satisfactii si realizari, un izvor de pace sufleteasca si rejuvenare a increderii de sine, modalitatea cea mai buna de a obtine reparatie morala si razbunarea cuvenita. A te judeca este un scop in sine. Daca cineva te cheama in judecata, cheama-l si tu pe el. Daca instanta pronunta o hotarare nedreapta (ori nu suficient de satisfacatoare), fa musai apel. Orice ti-ar zice avocatul tau (vezi si punctul 8), sa nu cumva sa ajungi la o intelegere in afara tribunalului, caci e clar ca e o conspiratie impotriva ta, cu scopul de a te fraieri.

Disclaimer: Acest text trebuie inteles fix pe dos. Dar dvs., clientul inteligent caruia ma adresez, ati inteles deja asta.

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Suspendarea contractului de munca – decizie de neconstitutionalitate

Suspendarea contractului de munca, din initiativa angajatorului, în cazul în care acesta a formulat plângere penala împotriva salariatului, este neconstitutionala, potrivit deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei din data de 23.04.2015.

https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-160

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Decizie privind nepurtarea centurii de siguranta

Uneori, solutiile ne surprind si pe noi.

„Purtarea centurii de siguranta constituie obligatia conducatorilor auto si nu o contraventie”

http://www.avocatura.com/stire/12598/judecatoria-focsani-purtarea-centurii-de-siguranta-constituie-obligatia-conducat.html

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Ce inseamna ”cheltuieli de personal” in perioada rezidentiatului? Consecinte pentru medici.

O veste buna si pentru medicii rezidenti! ICCJ a hotarat ca sintagma ”cheltuieli de personal” nu include salariile primite de medic pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului. In practica, aceasta decizie lasa medicilor libertatea de a parasi spitalul chiar inainte de expirarea perioadei pentru care s-au obligat sa lucreze in cadrul aceluiasi spital dupa terminarea perioadei de rezidentiat. In situatia nerespectarii acestei clauze de catre fostul medic rezident, spitalul nu va putea pretinde restituirea sumelor platite ca salariu, ci doar eventuale alte sume investite in pregatirea profesionala a medicului. Pe site-ul ICCJ a fost publicata in extras decizia curtii:

Decizia nr.5 în dosarul nr.10/2014                               

Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (71) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, prin raportare la art. 38 si art. 159 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma <cheltuieli de personal> nu include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului, iar drepturile salariale incasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregatirea profesionala, in situatia in care medicul rezident nu isi respecta obligatia asumata de a continua raporturile de munca pentru o anumita perioada cu spitalul in care a desfasurat programul de rezidentiat, chiar daca o atare clauza ar fi prevazuta in actul aditional la contractul individual de munca, incheiat in conditiile art. 196 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin.(4) din Codul de procedura civila.

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page