Articole Etichetate: executor judecatoresc

Alte proceduri prealabile in materie civila

In afara de procedurile specifice in materia partajului judiciar (proceduri despre care am vorbit intr-un articol anterior), exista si alte situatii in care sesizarea instantei nu se poate face decat dupa indeplinirea unei proceduri prealabile. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.

De mentionat ca neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii (vezi art 193 NCPC).

In materia contenciosului administrativ ramane in vigoare procedura prealabila conform art. 7 din Legea nr. 554/2004. Dispozitia legala in discutie instituie obligatia persoanei care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente.

Concilierea directa in materie comerciala (prevazuta de art 720 indice 1 din vechiul Cod de procedura civila) nu mai este obligatorie.

In materia ordonantei de plata, debitorul trebuie somat conform art. 1014 NCPC. Somatia se transmite prin intermediul executorului judecatoresc sau prin scrisoare recomandata, cu continut declarat si confirmare de primire, prin ea solicitandu-se debitorului sa achite suma datorata in termen de 15 zile de la primirea somatiei. IMPORTANT: somatia astfel transmisa intrerupe prescriptia extinctiva.

Raspund cautarilor

sa se afle xO sa incerc sa raspund la cateva dintre intrebarile celor ce au ajuns pe acest blog cautand diverse raspunsuri de natura juridica.
1. „Are dreptul un executor judecatoresc sa ridice lucruri din casa fara hotarare judecatoreasca?”
Un executor judecatoresc are dreptul sa procedeze la executare silita atunci cand a fost investit pe baza unui titlu excutoriu. Titlul executoriu poate fi constituit dintr-o hotarare judecatoreasca (situatia cea mai frecventa) dar si din alte inscrisuri extrajudiciare carora legea le recunoaste puterea executorie (contracte, cambia, biletul la ordin).

2. „La partaj succesoral, ce se intimpla daca un mostenitor nu se prezinta?”
Daca unul dintre mostenitori nu se prezinta la judecarea procesului avand ca obiect partaj succesoral, nu e nicio problema cata vreme a fost legal citat. Exista impedimentul ca nu puteti stinge procesul printr-o tranzactie. Dar in rest, e alegerea fiecaruia daca se prezinta sau nu in cadrul procesului. Singura conditie este ca toata lumea sa fie legal si corect citata. Prezenta nu e obligatorie in cadrul acestui tip de proces.

3. „deschidere succesiune dupa ce un bun a fost vandut”
Mostenitorul care a instrainat un bun aflat in proprietatea indiviza a tuturor succesorilor va fi obligat de instanta sa readuca VALORIC acest bun la masa succesorala si sa plateasca celorlalti mostenitori cota-parte ce li se cuvine. Nu are nicio alta relevanta asupra dezbaterii succesiunii decat aceea ca implica probatorii suplimentare (ca orice bun contestat).

4. „Partaj bun primit prin donatie”, „donatiile primite de unul din soti se impart la divort?”
Bunurile primite prin donatie au calitatea de bun propriu al celui ce le-a primit si nu pot face obiectul unui partaj de bunuri comune dupa un divort (presupunand ca la asta va refereati). In afara de situatia in care donatia s-a facut in considerarea ambilor soti (situatie in care bunul devine comun si face obiectul partajului).

5. „ramane in pronuntare”
E formularea specifica pe care o rosteste judecatorul dupa ce s-a terminat cercetarea judecatoreasca, s-au administrat toate probele si s-au formulat de parti concluziile finale. Aceasta inseamna mai concret ca s-a terminat procesul si urmeaza sa se pronunte o solutie.

6. „certificat medical pentru copil eliberat de unitati publice nominalizate de catre directia de sanatate publica”
E formularea pompoasa din lege dar care nu trebuie sa va sperie. Mai concret, ceea ce vi se cere este un certificat medical tip ce se elibereaza pe baza unei adeverinte de la medicul de familie. Cu aceasta adeverinta, cu o taxa (variabila probabil in functie de localitate) si cu un timbru fiscal mergeti la policlinica din orasul dvs. si acolo vi se va elibera acest certificat tip.

7. „taxa de timbru platita de reclamant si de parati”
In principiu, taxa de timbru intr-un litigiu o plateste reclamantul. Paratul plateste taxa de timbru doar in situatia in care formuleaza la randul sau cerere reconventionala prin care are pretentii proprii de la reclamant. De exemplu in situatia partajului, daca paratul contesta bunurile indicate de reclamant ca facand obiectul partajului, va plati la ranul sau taxa de timbru.

8. „valoarea masei succesorale”
Este valoarea la care se va calcula taxa de timbru datorata de reclamant. Reclamantul are obligatia sa indice bunurile supuse partajului succesoral precum si valoarea acestora (conform evaluarii sale). In ceea ce priveste bunurile imobile (in mod special terenuri) se vor folosi pentru evaluare valorile minime din grilele notariale. Daca instanta apreciaza aceasta evaluare ca derizorie, poate dispune efectuarea unei expertize de evaluare.

9. „ce rol are consiliul local in stabilirea programului de vizita pentru minori?”
In toate litigiile ce vizeaza interesele unui minor e necesara efectuarea unei anchete sociale (de ex: divort, stabilire domiciliu minor, stabilire program vizita, decaderea din drepturile parintesti). In toate aceste litigii instanta dispune citarea autoritatii tutelare tocmai in acest scop (pentru a efectua ancheta sociala).

10. „de ce sunt dispusi doi experti de catre instanta unul pentru imobil si altul pentru teren”
Pentru ca e vorba de specializari diferite. Cel pentru imobil trebuie sa fie un expert in specialitatea „constructii civile, industriale si agricole. evaluarea proprietatii imobiliare” iar cel pentru terenuri are specialitatea „topografie, cadastru si geodezie”.

11. „cat timp se poate amana o pronuntare judecatoreasca?”.
Textul din Codul de procedura civila care face referire la amanarea pronuntarii prevede: „daca instanta nu poate hotari de indata, pronuntarea se va amana pentru un termen pe care presedintele il va anunta si care nu va putea fi mai mare de 7 zile”. Nu exista insa nicio limitare prevazuta in lege care sa precizeze de cate ori poate face judecatorul acest lucru. Este adevarul ca termenul pe fiecare amanare nu poate fi mai lung de 7 zile, dar se poate dispune amanarea pronuntarii de mai multe ori cate 7 zile. Stiu dosar in care s-a amanat pronuntarea de 3 ori cate 7 zile.

12. „pastrarea proprietatii succesorale in comun”
Legea civila (art. 728 C.civ) dispune „nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Un coerede poate oricand cere imparteala succesiunii chiar daca ar exista conventii sau prohibitii contrarii”. Conform aceluiasi principiu, nimeni nu poate fi obligat sa iasa din invidiziune. Proprietatea indiviza exista, e legala si nimeni nu va poate obliga sa iesiti din aceasta stare. Sigur, aceasta situatie e posibila doar atunci cand intre succesori exista o deplina intelegere si se pot lua decizii comune cu privire la bunurile succesorale.

Avocatura aplicata: studiu de caz la nivelul strazii

Ce se intampla cand te „aposteaza” doi indivizi [dintre ei]:

Stimate domn,

Prima mea recomandare in astfel de cazuri ar fi sa faceti apel la ratiune si calm si sa incercati o rezolvare amiabila a situatiei. E drept ca acest lucru este mai dificil atunci cand „apostarea” are loc cu bata. In aceasta situatie complexa, exista totusi doua rezolvari posibile:

  1. Sa fugiti. Inteleg insa retinerile in a aplica aceasta metoda (aveti de pastrat un anumit statut social).
  2. Sa ripostati in apararea dvs. Acest lucru insa este foarte riscant intrucat puteti aluneca usor in latura penala. Sau mai mult, ati putea avea tendinta sa ripostati RAU in virtutea unui principiu de baza al supravietuirii urbane care prevede ca „decat sa planga mama, mai bine sa planga ma-sa”.

Asadar, singura alternativa care va ramane este sa lasati autoritatile sa-si faca datoria.

Ce cai de actiune mai poti avea daca indivizii iti „da” cu bata de te juleste in antebratul ala de te-ai chinuit tu foarte mult timp sa il faci:

Exista situatii juridice atat de clare incat orice avocat nu poate recomanda decat un singur lucru. Si anume o actiune in raspundere civila delictuala. Ii chemati in judecata pe indivizii aia in temeiul dispozitiilor art. 998 C.civ. conform caruia „Orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara”. Solicitati instantei sa-i oblige sa va plateasca despagubiri egale cu contravaloarea prejudiciului constand in julitura de la antebrat. Sigur, cuantumul prejudiciului trebuie dovedit. Pornind de la premisa ca antebratul dvs. puternic nu s-a format in spatiul intim, privat si solitar al baii de la domiciului dvs., eu v-as recomanda sa folositi ca probatoriu chitante de la sala de sport si martori care sa declare CAT ati lucrat la el. (factorul timp este esential. Ce-ati lucrat dvs. in cativa ani este inadmisibil a se vatama la o simpla „apostare” cu bata. Instanta va aprecia.). Va asigur de succesul demersului. Practic va umpleti de bani.

Cum se complica cazul daca ii dai si tu lu’ altul o „perversa ca pe Targu Ocna”:

Stimate domn, cu ce am inceput eu? Cu apelul la calm. Pai daca „ii deschidem aia” (arcada intuiesc) apeland la „perversa ca pe Targu-Ocna”, prima consecinta este o crestere considerabila a onorariului de avocat. Pentru ca speta devine intr-adevar mult mai complexa putand degenera pe latura penala, de la o simpla infractiune de „lovire sau alte violente” pana la, Doamne fereste, „ucidere din culpa”.

Consider ca este datoria mea de avocat sa va mai aduc la cunostinta un lucru: Daca va ganditi cumva sa invocati  „legitima aparare”, trebuie sa stiti ca, in principiu, pentru a functiona ca o cauza de inlaturare a raspunderii penale, legitima aparare presupune ca reactia dvs. sa fie proportionala cu dimensiunea atacului. Sa va explic. Daca individul va face o julitura, dvs., cu respect va spun, nu-i puteti aplica „perversa ca pe Targu-Ocna” pentru ca e reactie disproportionata ce poate crea consecinte penale situatiei.

Tehnic, daca – intr-o astfel de imprejurare- chemam politia, mai suntem sau nu mai suntem golani?

Intotdeauna apelul la autoritati este calea corecta de rezolvare a unui astfel de conflict. Inteleg insa ca, in anumite sisteme de valori, un astfel de gest v-ar afecta considerabil statutul de golan. Dar din relatarea dvs. reiese ca ceilalti indivizi au chemat politia (desi nu ei erau indreptati s-o faca), acest lucru avand consecinta ca dvs. veti ramane un golan adevarat in timp ce ei s-au expus deja oprobiului public.

Daca vii de la serviciu, din capul strazii, de unde jucai tenis, asta inseama ca ai un loc de munca stabil, si deci poate conta ca circumstanta atenunanta?

In principiu, un serviciu stabil si de exceptie nu poate avea decat Banel Nicolita ori Kaka cel mult, dar nici macar ei nu pot invoca asta in aparare atunci cand dau o „perversa ca pe Targu-Ocna”. In spiritul celor prezentate anterior si ca sa ma intelegeti exact o sa va spun ca mai bine foloseati crampoanele de la adidasi. Crampoane versus bata cred ca ar fi fost o „apostare” corecta si mi-ar fi fost mai usor si mie sa va construiesc o aparare solida.

Ce ati fi facut dvs. in locul meu daca „tata era pe jos, il batea si mama la fel”

Da. Aici aveti dreptate. Situatia expusa este practic cazul clasic de „intunecare a mintilor”. Mai exact, discutam despre circumstanta atenuanta prevazuta de art. 73 lit. b Cod Penal. Se poate invoca cu succes. Si ca sa raspund exact la intrebarea dvs., aceasta provocare (tata si mama pe jos, batuti) va indreptateste sa actionati in aceleasi limite de brutalitate urmand ca, ulterior, un avocat bun sa probeze (contra unui onorariu rezonabil desigur) ca dvs. sunteti pur si simplu nevinovat. O victima. (Aveti grija insa sa-i lasati in viata pe mama si tata individului aluia).

Daca sor-ta si baiatu’ ala „s-a indragostit amindoi si au un copil”, cum se poate rezolva problema incredintarii minorului si programul de vizitare pentru mai mult de „60 de minute pe zi, o ora adica, 3.600 de secunde”:

Speta capata puternice accente emotionale iar acest lucru, trebuie sa stiti, e posibil sa atraga si o suplimentare a onorariului. Ca asa’s avocatii. Niste snapani fara suflet. Sunt insa convinsa ca acest lucru nu constituie un impediment. I-as recomanda surorii dvs. sa porneasca o actiune in instanta prin care sa solicite incredintarea spre crestere si educare a minorului. Un program de vizitare a minorului nu poate solicita decat acel parinte ce NU are copilul in intretinere. In acest moment, atata vreme cat copilul nu este, legal vorbind, incredintat tatalui, aveti dreptul de a-l vedea oricand si oricat doriti. Pentru ca acest lucru sa nu se termine zi de zi in „apostari” cu bata , v-as sfatui totusi sa va adrestati instantei de judecata unde veti obtine fie incredintarea minorului , fie un program de vizita mult mai rezonabil. Conform dispozitiilor Codului familiei, parintele caruia nu i-a fost incredintat minorul pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta. Instanta va stabili un program de vizita pe care tatal va fi obligat sa-l respecte.

Ce putem face daca dupa ce instanta decide programul de vizitare al minorului,  te duci sa il iei si ei „te ia direct la bataie”:

E foarte simplu. Art. 307 Cod penal e raspunsul. Ca alternativa la – clasica de acum – „perversa ca pe Targu-Ocna” puteti formula o plangere penala pentru sarvarsirea infractiunii de „Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului”. Nu reiau, v-am expus mai sus argumente care ar trebui deja sa fie limpezi. Eu una cred ca ar trebui sa alegeti plangerea penala. E doar o parere, dvs. faceti cum considerati mai bine. Insa din ultima „apostare” n-ati iesit foarte bine (vezi antebratul mult muncit). In plus, o sanctiune cu inchisoarea de la o luna la 3 luni sau amenda o sa-l convinga pe cel care va e practic cumnat sa ii ingaduie surorii dvs. sa-si vada copilul, fie si numai o ora (3600 secunde) pe zi.

Pensia de intretinere (Pensia alimentara)

Ati divortat si instanta v-a incredintat spre crestere si educare minorul familiei, obligandu-va sotul/sotia la plata unei pensii de intretinere raportata la veniturile sale lunare. V-ati intrebat probabil cum veti intra propriu zis in posesia banilor presupunand ca el/ea (cel obligat la plata) este de rea credinta si nu intelege sa-si execute de buna-voie obligatia.

In practica, daca locul de munca al celui obligat la plata este cunoscut, instanta transmite si acestora o copie de pe hotarare urmand a fi infiintata poprirea pe veniturile debitorului. Asadar angajatorul sotului/sotiei ii va retine acestuia lunar suma de bani stabilita cu titlu de intretinere ce urmeaza a va fi trimisa. Aceasta e varianta fericita. Ori puteti duce chiar dvs. hotararea instantei (legalizata) la angajator pentru infiintarea popririi.

In situatia in care cel obligat la plata nu are un loc de munca stabil ori acesta nu este cunoscut (instanta va stabili pensia de intretinere (pensia alimentara) raportata la salariul minim pe economie din acel moment), nu va ramane altceva de facut decat sa va adresati unui executor judecatoresc urmand ca acesta sa faca demersuri pentru identificarea eventualelor venituri ale debitorului si sa-l constranga pe acesta (prin mijloace legale) sa va achite sumele datorate.

Trebuie sa stiti ca mai exista o posibilitate de „constrangere” a celui obligat la plata sa-si execute aceasta obligatie.

Art. 305 alin. 1 lit. c Cod Penal defineste continutul infractiunii de „abandon de familie” si anume: „neplata cu rea credinta, timp de doua luni, a pensiei de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca” se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani sau cu amenda.

Asadar, dupa ce va consultati cu un avocat, impotriva sotului rau platnic se poate formula o plangere penala pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie (daca nu a platit doua luni consecutiv pensia de intretinere stabilita prin hotararea judecatoreasca). Despre aceasta posibilitate trebuie sa stiti urmatoarele lucruri:

– actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Deci, nu va fi cercetat pentru savarsirea acestei infractiuni decat daca dvs. ii faceti o plangere (ce poate fi retrasa in orice moment – aspect ce conduce la incetarea urmaririi penale) si de asemenea, impacarea partilor in orice faza a urmarii penale sau chiar dupa trimiterea in judecata conduce la incetarea procesului penal.

– plangerea o adresati fie politiei, fie direct la Procuratura. Anexati dovezi din care sa rezulte neplata – ultimele cupoane postale cu care ati primit pensia.

– daca nu va impacati, dar in timpul judecatii vi se achita pensia restanta, trebuie sa stiti ca instanta, in cazul in care stabileste vinovatia, va pronunta impotriva inculpatului o hotarare de condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

De obicei asta e cea mai eficienta modalitate de a va obtine drepturile banesti restante. Oamenii au tendinta de a se panica teribil atunci cand vine vorba de un dosar penal. Atentie: pentru existenta infractiunii trebuie probate doua elemente esentiale: perioada de 2 luni de neplata a pensiei SI faptul ca aceasta neplata s-a facut cu rea credinta. Daca cel obligat la plata face dovada ca a fost in imposibilitate de a plati si nu a fost vorba de rea credinta, nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii. Dar as recomanda totusi asta ca o varianta extrema. Sa nu uitam ca e vorba de celalalt parinte al copilului dvs. iar o actiune de acest gen ii poate pata cazierul.