Articole Etichetate: donatie

Raspund cautarilor 3

Partajarea unui apartament ipotecat – partajul se desfasoara ca-n oricare alt caz, cu mentiunea ca ipoteca se transfera o data cu proprietatea imobilului (fara a fi afectata in vreun fel). Cel ce primeste imobilul, il va prelua grevat de aceasta sarcina. Nu este un impediment in realizarea partajului.

Este adevarat ca nu se mosteneste creditul bancar al parintilor? – Nu, nu este adevarat. Acceptarea succesiunii implica preluarea atat a activului (bunurile) cat si a pasivul (datoriilor). Daca aveti suspiciunea ca pasivul este mai mare ca activul, acceptati succesiunea sub beneficiu de inventar (veti fi obligat la plata datoriilor doar in limita activului). In cazul acceptarii pur si simple, daca activul mostenit nu este suficient pentru acoperirea pasvului, raspundeti cu bunurile proprii pana la lichidarea pasivului.

Stabilire program vizitare minor – prezenta reclamantului nu este obligatorie – Da, nu este obligatorie prezenta, puteti fi reprezentat.

Cum pot sa divortez din strainatate? – Va angajati un avocat sa va reprezinte. Am explicat in articolul anterior care sunt conditiile in care se poate lipsi la propriul divort.

Contestarea expertizei la teren in partaj – Da, formulati obiectiuni la raportul de expertiza in care explicati in detaliu ce a gresit expertul.  Atentie, faceti acest lucru la termenul imediat urmator dupa ce ati studiat raportul de expertiza.

Pot fi scutita de onorariu in cazul unui proces? – Presupunand ca va referiti la onorariul de expert, da. In situatia in care veniturile pe membru de familie sunt mai mici de 500 lei lunar si nu ati mai beneficiat in ultimele 12 luni de ajutor public judiciar, puteti formula o cerere prin care sa solicitati acest lucru. Puteti de asemenea sa fiti scutita pe aceeasi cale si de onorariul de avocat. Probati indeplinirea conditiilor de a beneficia de ajutor public judiciar si solicitati avocat din oficiu ce va fi platit din fondurile Ministerului Justitiei.

Daca nu se plateste taxa de timbru pentru partaj bunuri comune, se poate amana pronuntarea? – Nu, in aceasta situatie cererea se anuleaza ca netimbrata daca instanta v-a pus in vedere obligatia achitarii taxei si dvs. nu v-ati conformat.

Cum pot sa consult un dosar pe rol? – Intre doua termene, formulati o cerere de studiu dosar si va prezentati cu ea si cu buletinul (cu care dovediti ca sunteti parte in proces) la arhiva instantei.

Rudele ca martori in procesul civil de stabilire program vizitare minor – Nu, nu puteti. Rudele (mai putin descendentii) sunt admisi ca martori doar in procesul de divort.

Cat costa taxa succesorala la o valoare de 30.000? – 3%. Daca se solicita si stabilirea calitatii de mostenitor se mai achita cate 50 lei/persoana.

Tranzactie program vizitare minor – Da, parintii pot ajunge la o intelegere pe acest aspect si vor solicita instantei sa ia act de intelegerea lor.

Primul act de executare silita – O cautare interesanta. Cf. art. 387 C.pr.civ.”In afara de cazurile cand legea prevede altfel, executarea poate incepe numai dupa ce se va comunica debitorului o somatie” cuprinzand o serie de mentiuni prevazute de lege. Prin somatie se stabileste un termen in care debitorul sa achite de bunavoie obligatia. Acest act este f. important. 1) Pentru ca obligatia de la 387 este prevazuta sub sanctiunea nulitatii (daca executorul nu trimite somatia, executarea este nula) 2) Pentru ca de acest act se leaga termenul de formulare al contestatiei (daca se contesta intreaga executare, contestatia se formuleaza in termen de 15 zile de la primirea somatiei).

Donatia parintilor la casatorie – Presupunand ca vreti sa aflati ce regim au aceste bunuri, va spun ca darurile de nunta sunt bunuri comune ale sotilor.

Bunurile primite donatie pot fi executate silit? – Da. Indiferent de modalitatea de dobandire, daca bunurile sunt in proprietatea debitorului (si donatia da, transfera proprietatea) ele pot fi executate silit.

Si cautarile ce mi s-au parut simpatice:

1. Lucrez ca jurist la firma de recuperat creante. – Felicitari! Si cum e? Salariu mare?

2. Cand pot sa divortez? – Cand nu mai vreti sa fiti casatorit.

3. Modul de abordare a unei discutii cu un avocat – Ca la popa. Calm, relaxat si mai ales, FOARTE SINCER.

 

 

Raspund cautarilor

sa se afle xO sa incerc sa raspund la cateva dintre intrebarile celor ce au ajuns pe acest blog cautand diverse raspunsuri de natura juridica.
1. „Are dreptul un executor judecatoresc sa ridice lucruri din casa fara hotarare judecatoreasca?”
Un executor judecatoresc are dreptul sa procedeze la executare silita atunci cand a fost investit pe baza unui titlu excutoriu. Titlul executoriu poate fi constituit dintr-o hotarare judecatoreasca (situatia cea mai frecventa) dar si din alte inscrisuri extrajudiciare carora legea le recunoaste puterea executorie (contracte, cambia, biletul la ordin).

2. „La partaj succesoral, ce se intimpla daca un mostenitor nu se prezinta?”
Daca unul dintre mostenitori nu se prezinta la judecarea procesului avand ca obiect partaj succesoral, nu e nicio problema cata vreme a fost legal citat. Exista impedimentul ca nu puteti stinge procesul printr-o tranzactie. Dar in rest, e alegerea fiecaruia daca se prezinta sau nu in cadrul procesului. Singura conditie este ca toata lumea sa fie legal si corect citata. Prezenta nu e obligatorie in cadrul acestui tip de proces.

3. „deschidere succesiune dupa ce un bun a fost vandut”
Mostenitorul care a instrainat un bun aflat in proprietatea indiviza a tuturor succesorilor va fi obligat de instanta sa readuca VALORIC acest bun la masa succesorala si sa plateasca celorlalti mostenitori cota-parte ce li se cuvine. Nu are nicio alta relevanta asupra dezbaterii succesiunii decat aceea ca implica probatorii suplimentare (ca orice bun contestat).

4. „Partaj bun primit prin donatie”, „donatiile primite de unul din soti se impart la divort?”
Bunurile primite prin donatie au calitatea de bun propriu al celui ce le-a primit si nu pot face obiectul unui partaj de bunuri comune dupa un divort (presupunand ca la asta va refereati). In afara de situatia in care donatia s-a facut in considerarea ambilor soti (situatie in care bunul devine comun si face obiectul partajului).

5. „ramane in pronuntare”
E formularea specifica pe care o rosteste judecatorul dupa ce s-a terminat cercetarea judecatoreasca, s-au administrat toate probele si s-au formulat de parti concluziile finale. Aceasta inseamna mai concret ca s-a terminat procesul si urmeaza sa se pronunte o solutie.

6. „certificat medical pentru copil eliberat de unitati publice nominalizate de catre directia de sanatate publica”
E formularea pompoasa din lege dar care nu trebuie sa va sperie. Mai concret, ceea ce vi se cere este un certificat medical tip ce se elibereaza pe baza unei adeverinte de la medicul de familie. Cu aceasta adeverinta, cu o taxa (variabila probabil in functie de localitate) si cu un timbru fiscal mergeti la policlinica din orasul dvs. si acolo vi se va elibera acest certificat tip.

7. „taxa de timbru platita de reclamant si de parati”
In principiu, taxa de timbru intr-un litigiu o plateste reclamantul. Paratul plateste taxa de timbru doar in situatia in care formuleaza la randul sau cerere reconventionala prin care are pretentii proprii de la reclamant. De exemplu in situatia partajului, daca paratul contesta bunurile indicate de reclamant ca facand obiectul partajului, va plati la ranul sau taxa de timbru.

8. „valoarea masei succesorale”
Este valoarea la care se va calcula taxa de timbru datorata de reclamant. Reclamantul are obligatia sa indice bunurile supuse partajului succesoral precum si valoarea acestora (conform evaluarii sale). In ceea ce priveste bunurile imobile (in mod special terenuri) se vor folosi pentru evaluare valorile minime din grilele notariale. Daca instanta apreciaza aceasta evaluare ca derizorie, poate dispune efectuarea unei expertize de evaluare.

9. „ce rol are consiliul local in stabilirea programului de vizita pentru minori?”
In toate litigiile ce vizeaza interesele unui minor e necesara efectuarea unei anchete sociale (de ex: divort, stabilire domiciliu minor, stabilire program vizita, decaderea din drepturile parintesti). In toate aceste litigii instanta dispune citarea autoritatii tutelare tocmai in acest scop (pentru a efectua ancheta sociala).

10. „de ce sunt dispusi doi experti de catre instanta unul pentru imobil si altul pentru teren”
Pentru ca e vorba de specializari diferite. Cel pentru imobil trebuie sa fie un expert in specialitatea „constructii civile, industriale si agricole. evaluarea proprietatii imobiliare” iar cel pentru terenuri are specialitatea „topografie, cadastru si geodezie”.

11. „cat timp se poate amana o pronuntare judecatoreasca?”.
Textul din Codul de procedura civila care face referire la amanarea pronuntarii prevede: „daca instanta nu poate hotari de indata, pronuntarea se va amana pentru un termen pe care presedintele il va anunta si care nu va putea fi mai mare de 7 zile”. Nu exista insa nicio limitare prevazuta in lege care sa precizeze de cate ori poate face judecatorul acest lucru. Este adevarul ca termenul pe fiecare amanare nu poate fi mai lung de 7 zile, dar se poate dispune amanarea pronuntarii de mai multe ori cate 7 zile. Stiu dosar in care s-a amanat pronuntarea de 3 ori cate 7 zile.

12. „pastrarea proprietatii succesorale in comun”
Legea civila (art. 728 C.civ) dispune „nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Un coerede poate oricand cere imparteala succesiunii chiar daca ar exista conventii sau prohibitii contrarii”. Conform aceluiasi principiu, nimeni nu poate fi obligat sa iasa din invidiziune. Proprietatea indiviza exista, e legala si nimeni nu va poate obliga sa iesiti din aceasta stare. Sigur, aceasta situatie e posibila doar atunci cand intre succesori exista o deplina intelegere si se pot lua decizii comune cu privire la bunurile succesorale.

Transmiterea proprietatii de la parinti la copii – contractul de vanzare-cumparare

Orice om poate dispune in timpul vietii de bunurile proprii dupa cum doreste. Aceasta inseamna ca un parinte poate sa-si vanda casa unuia din copii fara ca celalalt copil sa se poata opune acestei operatiuni juridice motivat de faptul ca, la decesul parinlor, el va fi privat de partea de mostenire ce i se cuvine.

Asadar, in principiu, un contract de vanzare-cumparare este cea mai stabila si mai sigura metoda prin care parintii pot transmite proprietatea unui imobil catre unul din copii, inca din timpul vietii.

Dincolo insa de costurile mari pe care le presupune incheierea unui astfel de contract (contractul de vanzare-cumparare al unui imobil nu se poate incheia decat in forma autentica, la notariat), mai exista un risc minor dupa aprecierea mea.

Orice parte interesata (de obicei un alt frate) poate promova actiune in constatarea simulatiei contractului de vanzare-cumparare. Ce inseamna aceast lucru? Se solicita instantei sa constate ca intentia partilor nu a fost vanzarea, intre parinti si copii rareori achitandu-se un pret pentru imobilul instrainat, ci s-a avut in vedere o donatie ascunsa. Avantajul admiterii unei astfel de actiuni pentru cel care o promoveaza nu este unul imediat. Bunul ramane in proprietatea celui ce l-a primit (nu se poate trece totusi peste intentia partilor), insa nu sub forma unei vanzari, ci sub forma unei donatii iar aceasta inseamna ca, la decesul parintilor, va putea fi obligat sa raporteze donatia si sa readuca bunul la masa succesorala in situatia in care s-ar fi incalcat rezerva succesorala a celuilalt mostenitor.

In sprijinul celui ce promoveaza o astfel de actiune (in general un frate al „cumparatorului”) vine si faptul ca legea civila romana instituie o prezumtie de donatie in situatia vanzarilor intre parinti si copii. Aceasta inseamna ca insasi legea presupune ca intentia parintilor a fost de a dona si nu de a vinde propriului copil. Pe langa acest „sprijin” legal, reclamantul va putea incerca sa probeze faptul ca nu s-a achitat pretul mentionat in contract, lucru destul de dificil avand in vedere absenta acestuia la incheierea actului si mentiunea din cuprinsul oricarui contract cum ca pretul a fost achitat. Asadar, in lipsa unei recunoasteri din partea paratilor, actiunea in constatarea simulatiei e destul de dificil de probat. Cu atat mai mult cu cat, potrivit dispozitiilor codului civil roman, proba cu martori nu poate fi admisa in contra celor consemnate intr-un inscris autentic.

Sub aceste aspecte, atunci cand parintii doresc sa va transfere doar dvs. proprietatea unui imobil, recomand contractul de vanzare-cumparare, singurul care va pune bunul la adapost fata de ceilalti succesori atunci cand se va dezbate succesiunea.

Cu speranta ca informatiile v-au fost de folos, va stau la dispozitie pentru intrebari suplimentare.

Transmiterea proprietatii de la parinti la copii – Testamentul

In continuarea articolului anterior, o sa incerc sa explic foarte pe scurt care sunt beneficiile si riscurile in situatia in care parintii doresc sa va transfere proprietatea unui imobil si aleg sa faca acest lucru printr-un testament.

Testamentul poate fi de doua feluri: testament autentic (intocmit la notariat) si testament olograf (acel testament scris, datat si semnat de mana testatorului). In mod evident, testamentul olograf e mai usor si mai ieftin de intocmit dar prezinta si riscul de a putea fi usor sustras si falsificat ori de a fi intocmit de o persoana fara cunostinte juridice iar ulterior sa apara greutati de interpretare. Este lesne de inteles ca testamentul olograf poate fi foarte usor contestat dupa decesul celui ce l-a intocmit si nu va ofera nici cea mai mica siguranta ca va avea drept consecinta dobandirea de catre dvs. a dreptului de proprietate asupra imobilului (in conditiile in care situatia generala in familie e una conflictuala).

Testamentul autentic este mai sigur din acest punct de vedere si prezinta urmatoarele particularitati:

– este intocmit de catre un notar care se asigura ca cele consemnate reprezinta intocmai vointa testatorului (mai dificil de influentat cel care intocmeste testamentul);

– un exemplar original al testamentului ramane in arhiva notarului;

– este un act autentic cu o valoare evident superioara unui testament olograf;

– este mai costisitor (testamentul olograf nu presupune taxe, poate fi intocmit de oricine in propriul domiciliu);

– fiind un act autentic, lipsa oricarei formalitati il expune riscului anularii.

Dincolo de aceste avantaje si dezavantaje, mai trebuie avut in vedere:

1. Proprietatea asupra bunurilor la care face referire testamentul nu se dobandeste decat la moartea testatorului;

2. Testamentul indiferent de forma in care este intocmit este frecvent atacat sub aspectul lipsei de discernamant a testatorului sau a existentei unui viciu de consimtamant (aspect ce presupune un proces lung, complicat si costisitor);

3. Si in situatia transmiterii proprietatii bunurilor prin testament se poate solicita reductiunea liberalitatilor excesive de catre mostenitorii rezervatari (despre care am povestit in articolul anterior). Asadar, nici in aceasta situatie parintii dvs. nu vor putea de ex. sa inlature total de la mostenire un alt fiu. Copiii defunctului sunt mostenitori rezervatari si in situatia in care prin testament vi se lasa dvs. intreaga avere, fratele dvs. poate solicita reductiunea liberalitatilor excesive si ati putea fi obligat sa readuceti la masa succesorala bunul primit prin testament.

Cam asta despre testament. Dvs. veti aprecia in functie de datele concrete din familie, daca este o varianta ce vi se potriveste sau nu.

O sa revin cu precizari referitoare la contractul de vanzare cumparare incheiat intre parinti si copii cu privire la un bun imobil.

Transmiterea proprietatii de la parinti la copii – Donatia

Sa presupunem ca parintii tai doresc sa-ti lase doar tie o casa (tu nefiind singurul lor mostenitor). Majoritatea celor pe care ii intrebi iti vor spune: „Nu faceti donatie ca nu e bine. Mai bine vanzare”. De ce spun oamenii asta? O sa incerc sa va explic putin care sunt posibilitatile in situatia data, care sunt beneficiile si riscurile unei donatii, de ce e considerat mai bun si mai sigur un contract de vanzare-cumparare. Analizam cazul concret: mama, tata, doi copii.

Parintii iti doneaza casa (act autentic incheiat la notariat).

Consecinte:

  • daca esti casatorit, casa primita prin donatie de la parinti devine bun propriu al tau si nu bun comun al sotilor, astfel incat in situatia unui eventual divort si partaj, nu va face obiectul partajului (se impart doar bunurile comune ale sotilor).
  • raportul donatiilor. Ce inseamna asta?  In aceasta situatie, la dezbaterea succesiunii parintilor vostrii, vei fi obligat sa raportezi donatia primita de la defunct . Practic asta inseamna ca tu vei fi nevoit sa readuci la masa succesorala bunul primit prin donatie, in natura sau prin echivalent banesc, afara de cazul cand s-a prevazut ca este vorba de o donatie cu scutire de raport. (acest lucru fiind posibil intrucat obligatia de raport nu este prevazuta imperativ de lege, donatorul putand chiar sa-l scuteasca pe donatar de aceasta obligatie). Trebuie sa aveti in vedere ca regula in cazul imobilelor este ca raportul sa se realizeze in natura, aspect ce echivaleaza cu desfiintarea retroactiva a dreptului dvs. de proprietate, bunul redevenind proprietatea indiviza a tuturor succesorilor.
  • reductiunea liberalitatilor excesive.  Trebuie stiut faptul ca descendentii (copiii, nepotii defunctilor) sunt mostenitori rezervatari. Aceasta inseamna ca parintii nu pot sa doneze (sau sa lase prin testament) toate bunurile doar unuia dintre copiii, lipsindu-l total pe celalalt de partea ce i se cuvine din mostenire. Legea stabileste anumite cote din mostenire de care mostenitorii rezervatari nu pot fi lipsiti. In situatia in care defunctul a facut in timpul vietii donatii care depasesc pentru unul din mostenitori aceasta cota la care are dreptul in calitatea sa de succesor legal, el poate solicita reductiunea liberalitatilor excesive (intr-un termen de 3 ani de la deschiderea succesiunii).

Intorcandu-ne la situatia concreta despre care discutam, dupa decesul parintilor, fratele celui ce a primit imobilul prin donatie va putea cere reductiunea donatiei intrucat i-a fost incalcata rezerva succesorala (acea cota la care avea dreptul). In cazul concret al donatiilor, reductiunea are ca efect desfiintarea totala sau partiala a acestora, cu efecte retroactive, de la data deschiderii succesiunii. Mostenitorul rezervatar (fratele) va poate obliga sa restituiti bunul in natura.

Trebuie stiut ca donatiile sunt, prin esenta lor, IREVOCABILE (cu exceptia donatiilor facute intre soti in timpul casatoriei). Asadar, donatorul nu se poate razgandi dupa bunul sau plac ori dupa cum este influentat de o anumita persoana.

INSA, chiar avand in vedere existenta acestui principiu, legea romana instituie trei cazuri de revocare legala a donatiilor:

a. pentru neindeplinirea sarcinii (daca a fost vorba de o donatie cu sarcina);- donatorul cere instantei revocarea donatiei urmand sa probeze neindeplinirea sarcinii.

b. pentru ingratitudine (legea defineste ingratitudinea in 3 feluri: atentat la viata donatorului, delicte, cruzimi sau injurii grave si refuzul de alimente). In oricare din aceste situatii, donatorul poate solicita instantei revocarea donatiei pentru ingratitudine.

c. daca donatorului i se naste un alt copil. Acest ultim caz opereaza de drept, instanta sesizata doar va constata ca donatia este revocata, nu va fi nevoie sa aprecieze pe baza probelor, daca trebuie sau nu revocata.

In principiu, acestea sunt beneficiile si riscurile unei donatii. In situatia in care, in familie exista o situatie conflictuala intre frati, o donatie facuta de parinti in timpul vietii unuia dintre copii nu este recomandata intrucat nu ofera garantia pastrarii dreptului de proprietate de catre acesta si dupa decesul parintilor din motivele pe care le-am aratat anterior.

O sa incerc sa expun pe scurt in zilele urmatoare si care sunt beneficiile si riscurile in cazul testamentului precum si situatia in care parintii intocmesc un contract de vanzare-cumparare cu copilul caruia vor sa-i transmita proprietatea unui imobil.

Sper ca informatiile v-au fost de folos.