Articole juridice de interes pentru cetateni

Redirectionare 3,5% din impozitul pe venit catre o entitate nonprofit

Incepand cu 01.01.2024 posibilitatea contribuabililor de a dispune de cei 3,5% din impozitul anual datorat in sensul de a-i redirectiona catre o entitate nonprofit nu mai exista.

La 15 decembrie 2023 a fost publicata OUG 115/2023 care la Capitolul II, Art. LIII (ce contine modificarile si completarile aduse Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal), pct. 78 prevede:

 ”La articolul 123, alineatele (3) si (4) se abroga”.

Ce prevad aceste articole:

(3) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 3,5% din impozitul anual datorat determinat potrivit prevederilor alin. (1) si alin. (12) pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii si a unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, potrivit legii, in conformitate cu reglementarile art. 1231.

(4) Contribuabilii care au realizat venituri din activitati independente/activitati agricole, impusi pe baza de norma de venit si/sau din cedarea folosintei bunurilor, precum si venituri din drepturi de proprietate intelectuala, potrivit art. 72, care nu au obligatia depunerii declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, si contribuabilii care au realizat venituri din drepturi de proprietate intelectuala, potrivit art. 721, pot dispune asupra destinatiei unei sume din impozitul datorat pe venitul anual, a unei sume reprezentand pana la 3,5% din impozitul anual datorat pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii si a unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii, in conformitate cu reglementarile art. 1231, pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a veniturilor, sub sanctiunea decaderii.

Clauze abuzive pe calea contestatiei la executare?

In luna noiembrie a anului trecut, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a emis o Ordonanta, in cauza C-75/19 MF împotriva BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala Bucuresti si Secapital Sàrl, prin care arata ca Directiva 93/13/CEE a Consiliului privind clauzele abuzive in contracte incheiate cu consumatorii trebuie interpretata in sensul ca:

se opune unei norme de drept national in temeiul careia un consumator care a incheiat un contract de credit cu o institutie de credit si impotriva caruia acest profesionist a inceput o procedura de executare silita este decazut din dreptul de a invoca existenta unei clauze abuzive pentru a contesta procedura mentionata dupa expirarea unui termen de 15 zile de la comunicarea primelor acte ale acestei proceduri, chiar daca acest consumator are la dispozitie, in temeiul dreptului national, o actiune in justitie in scopul constatarii existentei unor clauze abuzive a carei introducere nu este supusa niciunui termen, dar a carei solutie nu produce efecte asupra celei care rezulta din procedura de executare silita si care ii poate fi impusa consumatorului inainte de solutionarea actiunii in constatarea existentei unor clauze abuzive.

Ce inseamna acest lucru pe intelesul tuturor? Inseamna ca, in opinia CJUE, un consumator aflat in procedura de executare silita in baza unui contract de credit, poate ORICAND sa supuna instantei de judecata investita cu solutionarea unei contestatii la executare motive privind caracterul abuziv al unor clauze din contractul de credit, fara a i se putea opune o eventuala exceptie de tardivitate pentru nerespectarea termenului de 15 zile prevazut de legea romana pentru formularea unei contestatii la executare.

Interesant este faptul ca aceasta interpretare se afla intr-o vadita contradictie cu prevederile procesuale nationale in materia executarii silite, Codul de procedura civila prevazand atat un termen clar pentru formularea unei contestatii la executare (termenul de 15 zile de la art. 715 C.pr.civ.) cat si inadmisibilitatea invocarii criticilor privitoare la clauzele abuzive pe calea contestatiei la executare (inadmisibilitate prevazuta la art. 713 alin. 2 teza finala C.pr.civ. unde se prevede ca motivele de fapt si de drept privitoare la fondul dreptului pot fi invocate pe calea contestatiei la executare doar daca legea nu prevede o alta cale procesuala pentru desfiintarea acelui titlu – in cazul de fata, contractul de credit – , inclusiv o actiune de drept comun).

De precizat este faptul ca, in cadrul procedurii intrebarilor preliminare, raspunsul Curtii de Justitie nu ia forma unui simplu aviz, ci a unei hotarari sau a unei ordonante motivate. Instanta nationala destinatara este tinuta de interpretarea data atunci cand solutioneaza litigiul aflat pe rolul sau. Hotararea Curtii de Justitie este in aceeasi masura obligatorie pentru celelalte instante nationale sesizate cu o problema identica.

In aceste conditii, fireste, toata lumea se intreaba ce solutii vor fi pronuntate in acele cauze in care contestatorul procedeaza potrivit interpretarii CJUE (prin formularea unei contestatii la executare in care invoca si motive privitoare la clauzele abuzive, oricand in cursul executarii silite). In mod firesc, tinand cont de obligativitatea respectarii interpretarii europene, solutia ar trebui sa fie una de respingere a unei eventuale exceptii de tardivitate ori inadmisibilitate invocate de creditor.

Concluzie scurta, daca va aflati intr-o executare silita si ati ratat termenul de 15 zile pentru formularea unei contestatii si nici nu ati deschis o actiune de drept comun pe Lg. 193/2000 (clauze abuzive), Ordonanta CJUE va deschide calea formularii unei contestatii la executare chiar si la acest moment.

Ce se intampla cu procesele dvs?

Traim vremuri complicate si, desigur, va intrebati ce se intampla cu problemele dvs juridice in aceasta perioada. Nu voi prelua pasajul din decretul prezindential care se refera la justitie, ci voi incerca sa sintetizez pentru dvs esentialul (cu mentiunea ca nu voi face nicio referire la litigiile din domeniul penal, ci doar la litigiile civile/contencios/minori si familie/litigii de munca):

  1. In aceasta perioada (cel putin o luna – perioada pe care s-a instituit starea de urgenta) NU se vor judeca decat cauzele extrem de urgente. Lista acestor cauze urmeaza a se stabili de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Daca aveti un termen de judecata in luna ce urmeaza si litigiul dvs nu se incadreaza in lista cauzelor urgente, dosarul va fi amanat, fara a fi nevoie sa va prezentati la instanta. Din practica, am observat ca unii dintre judecatori acorda termene mai indepartate in vreme ce altii suspenda judecarea cauzelor, urmand ca noi termene sa fie stabilite dupa ridicarea starii de urgenta. Aveti in continuare lista cauzelor urgente in materie civila, astfel cum ele au fost stabilite prin Ordinul Presedintelui Curtii de Apel Galati:

-ordonantele presedintiale;

-plasamente in regim de urgenta, reintegrare minor aflat in plasament in familie;

-incredintare in vederea adoptiei;

-tutela, curatela, delegare autoritate parinteasca, internare medicala nevoluntara;

-suspendare provizorie executare silita, suspendare provizorie executare hotarare, suspendare executare hotarare;

-masuri asiguratorii, inclusiv asupra navelor;

-cererea debitorului de deschidere a procedurii insolventei

-cereri in proceduri de achizitii publice;

-litigii privind regimul strainilor intemeiate pe prevederile O.U.G. nr. 194/2002 (NU procedurile de azil);

-constatarea nelegalitatii grevei;

-ordine de protectie;

-evacuari in procedura speciala;

-procedurile de regularizare in cauzele prevazute de art. 1 din Ordin;

-lamurire si completare dispozitiv, ajutor public judiciar, reexaminari de orice tip, incompatibilitati, abtineri, recuzari, stramutari, in cauzele mentionate la art. 1 din Ordin;

-indreptari eroare materiala, conflicte de competenta, restituire cautiune;

– alte cereri care se judeca in camera de consiliu fara citarea partilor, exclusiv caile de atac declarate in cadrul acestora (ex. incuviintari executare silita, investiri cu formula executorie, numai cererile de valoare redusa pentru care completul dispune judecarea fara citarea partilor, cereri APJ fara citarea partilor etc.);

-orice cauze care privesc aplicarea Decretului Presedintelui României nr. 195/16.03.2020 sau masurile de prevenire/combatere a epidemiei COVID-19.

2. FOARTE IMPORTANT: Prescriptiile si termenele de decadere de orice fel nu incep sa curga, iar daca au început sa curga, se suspenda pe toata durata starii de urgenta. Asadar, daca aveti de formulat un apel, daca aveti de depus o intampinare, daca aveti de indeplinit orice act procedural supus unui termen de decadere, acest termen se suspenda pe perioada starii de urgenta. Sigur, nimic nu va impiedica sa indepliniti actul procedural in aceasta perioada.

3. Este de la sine inteles ca se suspenda orice activitate de lucru cu publicul a instantelor de judecata. Dosarele nu mai pot fi studiate in arhiva si toata comunicarea se va face exclusiv prin mijloace electronice (email, fax). De exemplu, daca aveti nevoie de un certificat de grefa (de mare importanta pentru cei carora li se suspenda permisul si contesta aceasta masura), cererea se transmite instantei insotita de taxa de timbru si certificatul va va fi comunicat tot in acest mod. Aceeasi situatie va fi si in cazul in care aveti nevoie de o sentinta judecatoreasca legalizata.

4. Toate dosarele noi se inregistreaza (actele se comunica in aceeasi modalitate electronica), procedura urmand a incepe, cel mai probabil, dupa aceasta perioada.

Lumea, inclusiv cea juridica, nu se opreste in loc. Doar se schimba o vreme. Cu cat mai responsabili vom fi, cu atat mai repede va trece aceasta stare. Sanatatea si siguranta noastra sunt mai importante decat orice.

Aveti grija de dvs!

„Zombie Apocalypse” la Vaslui

Cu siguranta ati citit despre domnul de la Vaslui caruia i-a fost declarata moartea pe cale judecatoreasca (la initiativa sotiei – cum altfel?!). Revenit in tara, domnul a dorit (de inteles!) sa fie anulata aceasta hotarare intrucat se simtea cat se poate de viu. Sigur, decisiv a fost si modul cum comentau pe la birt vecinii omului: „Uite-l pe nea Costica! Era pe cand nu se vedea / Azi il vedem si nu e”.

Si, surpriza!, instanta ii respinge cererea. Vuieste presa, titluri apocaliptice, justitia este numita in fel si chip. Ba, mai mult, cazul ajunge si-n presa internationala. Toata lumea traieste cu mila bietului om viu care, oficial, e mort.

Ei bine, cu riscul de a distruge farmecul suculent al stirii, va voi spune ca solutia instantei este corecta din punct de vedere juridic.

In incercarea lui de a ramane viu si din punct de vedere legal, omul nostru a cautat solutia. Si s-a gandit sa se planga la Tribunal (instanta superioara) ca Judecatoria l-a ucis (mai exact, domnul ataca hotararea cu apel). Tribunalul l-a intrebat: ”Nu cumva ai vrut tu sa faci o  cerere de constatare a nulitatii hotararii prin care a fost declarata moartea judecatoreasca?” (incercand sa-l directioneze bland spre calea cea buna).

Omul nostru, ghinion, a zis ”NU”.

E drept, pare acelasi lucru pentru un necunoscator. Dar nu e. Si judecatorul, un specialist caruia, ii place/nu-i place, trebuie sa respecte normele procedurale, a fost obligat sa se pronunte pe ceea ce i s-a solicitat de catre domnul mort.

Legea spune ca: ”Cererea de constatare a nulitatii hotararii declarative de moarte in cazul în care persoana este in viata se face la instanta care a pronuntat hotararea” (Art. 948 alin. 1 C.pr.civ.). Rezulta, asadar, ca impotriva unei hotarari de declarare judecatoreasca a mortii NU se poate promova apel, aceasta cale fiind inadmisibila cata vreme ”mortul” viu are la dispozitie aceasta procedura speciala.

Totodata, art. 54 din Codul Civil ne spune ca: ”Daca cel declarat mort este in viata, se poate cere, ORICAND, anularea hotararii prin care s-a declarat moartea”

Asadar, vasluianul nostru va ramane ”mort” doar atat cat va considera de cuviinta. Cand va dori sa revina la viata, nimic nu-l opreste sa se adreseze cu o cerere de constatare a nulitatii hotararii declarative de moarte in fata Judecatoriei Birlad, cea care a pronuntat hotararea de declarare a mortii. De altfel, aceasta solutie i-a fost indicata si de Tribunalul Vaslui in motivarea hotararii prin care i-a fost respins apelul.

Speram sa-l revedem pe domnul nostru cu un statut civil corespunzator starii sale prezente si mai speram ca presa sa sune un prieten jurist atunci cand anunta apocalipsa in justitie.

Vedeti, dragi prieteni, de ce e important sa cunoasteti toate cele 33.513 acte normative in vigoare in Romania?

 

 

 

 

Plangere contraventionala dublu respinsa

Ce se intampla atunci cand justitia vrea sa fie ferma si sa-ti arate foarte clar ca plangerea ta este neintemeiata? O respinge judecatorul fondului, tu, petentul, faci apel, apelul SE ADMITE, insa doar pentru o secunda, cat sa-ti fie respinsa plangerea inca o data (pentru alte motive, speram). Asadar, cititi solutia pana la final, nu va bucurati de inselatorul inceput care spune ”admite apelul”. O solutie de admitere nu e intotdeauna pozitiva pana la final, dupa cum vedem in cazul de mai jos.

13507255_1131106610281891_1566400668097606225_n

 

 

Suspendarea contractului de munca – decizie de neconstitutionalitate

Suspendarea contractului de munca, din initiativa angajatorului, în cazul în care acesta a formulat plângere penala împotriva salariatului, este neconstitutionala, potrivit deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei din data de 23.04.2015.

https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-160

Decizie privind nepurtarea centurii de siguranta

Uneori, solutiile ne surprind si pe noi.

„Purtarea centurii de siguranta constituie obligatia conducatorilor auto si nu o contraventie”

http://www.avocatura.com/stire/12598/judecatoria-focsani-purtarea-centurii-de-siguranta-constituie-obligatia-conducat.html

Ce inseamna ”cheltuieli de personal” in perioada rezidentiatului? Consecinte pentru medici.

O veste buna si pentru medicii rezidenti! ICCJ a hotarat ca sintagma ”cheltuieli de personal” nu include salariile primite de medic pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului. In practica, aceasta decizie lasa medicilor libertatea de a parasi spitalul chiar inainte de expirarea perioadei pentru care s-au obligat sa lucreze in cadrul aceluiasi spital dupa terminarea perioadei de rezidentiat. In situatia nerespectarii acestei clauze de catre fostul medic rezident, spitalul nu va putea pretinde restituirea sumelor platite ca salariu, ci doar eventuale alte sume investite in pregatirea profesionala a medicului. Pe site-ul ICCJ a fost publicata in extras decizia curtii:

Decizia nr.5 în dosarul nr.10/2014                               

Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (71) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, prin raportare la art. 38 si art. 159 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma <cheltuieli de personal> nu include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului, iar drepturile salariale incasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregatirea profesionala, in situatia in care medicul rezident nu isi respecta obligatia asumata de a continua raporturile de munca pentru o anumita perioada cu spitalul in care a desfasurat programul de rezidentiat, chiar daca o atare clauza ar fi prevazuta in actul aditional la contractul individual de munca, incheiat in conditiile art. 196 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin.(4) din Codul de procedura civila.

Nulitatea proceselor verbale de amenda pentru lipsa rovignetei

În 16 februarie a.c., Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca sunt nule amenzile aplicate soferilor pentru lipsa rovignetei si transmise acestora prin posta pe suport de hartie daca nu poarta semnatura olografa a agentului constatator.  Potrivit comunicatului transmis pe site-ul ICCJ:

Decizia nr.6  în dosarul nr. 14/2014

Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.17 din Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile, raportate la dispozitiile art.4 pct.1-4 si art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnatura electronica, republicata, procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor prevazute de art.8 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, incheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) si alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sanctionate contraventional pe suport de hartie, sunt lovite de nulitate absoluta in lipsa semnaturii olografe a agentului constatator.

Obligatorie, potrivit art.517 alin.(4) din Codul de procedura civila.

Cand se prescrie amenda?

In cazul in care considerati ca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu v-a fost comunicat in termenul legal prevazut, aveti posibilitatea sa va adresati instantei, de preferinta prin intermediul unui avocat, cu scopul de a se constata ca sunt intrunite conditiile pentru a se prescrie amenda.

Despre termenul legal prevazut aflam din O.G. 5/2015, prin au fost aduse urmatoarele modificari OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor:

„1) Executarea sanctiunilor contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de cel mult doua luni de la data aplicarii sanctiunii.
(2) Comunicarea se face de catre organul care a aplicat sanctiunea, în termen de cel mult doua luni de la data aplicarii acesteia.
(3) În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuza sa semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a înstiintarii de plata se face de catre agentul constatator în termen de cel mult doua luni de la data încheierii.”