Articole juridice de interes pentru cetateni

„Zombie Apocalypse” la Vaslui

Cu siguranta ati citit despre domnul de la Vaslui caruia i-a fost declarata moartea pe cale judecatoreasca (la initiativa sotiei – cum altfel?!). Revenit in tara, domnul a dorit (de inteles!) sa fie anulata aceasta hotarare intrucat se simtea cat se poate de viu. Sigur, decisiv a fost si modul cum comentau pe la birt vecinii omului: „Uite-l pe nea Costica! Era pe cand nu se vedea / Azi il vedem si nu e”.

Si, surpriza!, instanta ii respinge cererea. Vuieste presa, titluri apocaliptice, justitia este numita in fel si chip. Ba, mai mult, cazul ajunge si-n presa internationala. Toata lumea traieste cu mila bietului om viu care, oficial, e mort.

Ei bine, cu riscul de a distruge farmecul suculent al stirii, va voi spune ca solutia instantei este corecta din punct de vedere juridic.

In incercarea lui de a ramane viu si din punct de vedere legal, omul nostru a cautat solutia. Si s-a gandit sa se planga la Tribunal (instanta superioara) ca Judecatoria l-a ucis (mai exact, domnul ataca hotararea cu apel). Tribunalul l-a intrebat: ”Nu cumva ai vrut tu sa faci o  cerere de constatare a nulitatii hotararii prin care a fost declarata moartea judecatoreasca?” (incercand sa-l directioneze bland spre calea cea buna).

Omul nostru, ghinion, a zis ”NU”.

E drept, pare acelasi lucru pentru un necunoscator. Dar nu e. Si judecatorul, un specialist caruia, ii place/nu-i place, trebuie sa respecte normele procedurale, a fost obligat sa se pronunte pe ceea ce i s-a solicitat de catre domnul mort.

Legea spune ca: ”Cererea de constatare a nulitatii hotararii declarative de moarte in cazul în care persoana este in viata se face la instanta care a pronuntat hotararea” (Art. 948 alin. 1 C.pr.civ.). Rezulta, asadar, ca impotriva unei hotarari de declarare judecatoreasca a mortii NU se poate promova apel, aceasta cale fiind inadmisibila cata vreme ”mortul” viu are la dispozitie aceasta procedura speciala.

Totodata, art. 54 din Codul Civil ne spune ca: ”Daca cel declarat mort este in viata, se poate cere, ORICAND, anularea hotararii prin care s-a declarat moartea”

Asadar, vasluianul nostru va ramane ”mort” doar atat cat va considera de cuviinta. Cand va dori sa revina la viata, nimic nu-l opreste sa se adreseze cu o cerere de constatare a nulitatii hotararii declarative de moarte in fata Judecatoriei Birlad, cea care a pronuntat hotararea de declarare a mortii. De altfel, aceasta solutie i-a fost indicata si de Tribunalul Vaslui in motivarea hotararii prin care i-a fost respins apelul.

Speram sa-l revedem pe domnul nostru cu un statut civil corespunzator starii sale prezente si mai speram ca presa sa sune un prieten jurist atunci cand anunta apocalipsa in justitie.

Vedeti, dragi prieteni, de ce e important sa cunoasteti toate cele 33.513 acte normative in vigoare in Romania?

 

 

 

 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Plangere contraventionala dublu respinsa

Ce se intampla atunci cand justitia vrea sa fie ferma si sa-ti arate foarte clar ca plangerea ta este neintemeiata? O respinge judecatorul fondului, tu, petentul, faci apel, apelul SE ADMITE, insa doar pentru o secunda, cat sa-ti fie respinsa plangerea inca o data (pentru alte motive, speram). Asadar, cititi solutia pana la final, nu va bucurati de inselatorul inceput care spune ”admite apelul”. O solutie de admitere nu e intotdeauna pozitiva pana la final, dupa cum vedem in cazul de mai jos.

13507255_1131106610281891_1566400668097606225_n

 

 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Suspendarea contractului de munca – decizie de neconstitutionalitate

Suspendarea contractului de munca, din initiativa angajatorului, în cazul în care acesta a formulat plângere penala împotriva salariatului, este neconstitutionala, potrivit deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei din data de 23.04.2015.

https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-160

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Decizie privind nepurtarea centurii de siguranta

Uneori, solutiile ne surprind si pe noi.

„Purtarea centurii de siguranta constituie obligatia conducatorilor auto si nu o contraventie”

http://www.avocatura.com/stire/12598/judecatoria-focsani-purtarea-centurii-de-siguranta-constituie-obligatia-conducat.html

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Ce inseamna ”cheltuieli de personal” in perioada rezidentiatului? Consecinte pentru medici.

O veste buna si pentru medicii rezidenti! ICCJ a hotarat ca sintagma ”cheltuieli de personal” nu include salariile primite de medic pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului. In practica, aceasta decizie lasa medicilor libertatea de a parasi spitalul chiar inainte de expirarea perioadei pentru care s-au obligat sa lucreze in cadrul aceluiasi spital dupa terminarea perioadei de rezidentiat. In situatia nerespectarii acestei clauze de catre fostul medic rezident, spitalul nu va putea pretinde restituirea sumelor platite ca salariu, ci doar eventuale alte sume investite in pregatirea profesionala a medicului. Pe site-ul ICCJ a fost publicata in extras decizia curtii:

Decizia nr.5 în dosarul nr.10/2014                               

Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (71) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, prin raportare la art. 38 si art. 159 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma <cheltuieli de personal> nu include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului, iar drepturile salariale incasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregatirea profesionala, in situatia in care medicul rezident nu isi respecta obligatia asumata de a continua raporturile de munca pentru o anumita perioada cu spitalul in care a desfasurat programul de rezidentiat, chiar daca o atare clauza ar fi prevazuta in actul aditional la contractul individual de munca, incheiat in conditiile art. 196 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin.(4) din Codul de procedura civila.

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Nulitatea proceselor verbale de amenda pentru lipsa rovignetei

În 16 februarie a.c., Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca sunt nule amenzile aplicate soferilor pentru lipsa rovignetei si transmise acestora prin posta pe suport de hartie daca nu poarta semnatura olografa a agentului constatator.  Potrivit comunicatului transmis pe site-ul ICCJ:

Decizia nr.6  în dosarul nr. 14/2014

Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.17 din Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile, raportate la dispozitiile art.4 pct.1-4 si art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnatura electronica, republicata, procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor prevazute de art.8 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, incheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) si alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sanctionate contraventional pe suport de hartie, sunt lovite de nulitate absoluta in lipsa semnaturii olografe a agentului constatator.

Obligatorie, potrivit art.517 alin.(4) din Codul de procedura civila.

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Cand se prescrie amenda?

In cazul in care considerati ca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu v-a fost comunicat in termenul legal prevazut, aveti posibilitatea sa va adresati instantei, de preferinta prin intermediul unui avocat, cu scopul de a se constata ca sunt intrunite conditiile pentru a se prescrie amenda.

Despre termenul legal prevazut aflam din O.G. 5/2015, prin au fost aduse urmatoarele modificari OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor:

„1) Executarea sanctiunilor contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de cel mult doua luni de la data aplicarii sanctiunii.
(2) Comunicarea se face de catre organul care a aplicat sanctiunea, în termen de cel mult doua luni de la data aplicarii acesteia.
(3) În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuza sa semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a înstiintarii de plata se face de catre agentul constatator în termen de cel mult doua luni de la data încheierii.”

 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Rezolvarea laturii civile in procesul penal

Regula este aceea ca prin hotararea de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, instanta se pronunta si asupra actiunii civile. Ce inseamna insa actiune civila? Pe intelesul tuturor, procesul penal are doua laturi majore: latura penala ce vizeaza sanctionarea persoanei gasite vinovata de savarsirea unei infractiuni si latura civila ce vizeaza acoperirea daunelor suferite de persoana vatamata urmare a savarsirii acelei infractiuni.

Daca instanta pronunta achitarea inculpatului:

-intrucat fapta savarsita nu are gradul de pericol social al unei infractiuni (cu consecinta aplicarii unei sanctiuni administrative) ori

– instanta a constatat existenta vreunei cauze ce inlatura caracterul penal al faptei (legitima aparare, starea de necesitate – cand se savarseste fapta pentru a inlatura un pericol mai mare ce s-ar fi putut produce – , constrangerea fizica si constrangerea morala, cazul fortuit – cand fapta este consecinta unor imprejurari ce nu puteau fi prevazute – , iresponsabilitatea, betia – ATENTIE: betia din cauze independente de vointa faptuitorului, nu betia voluntara, minoritatea faptutorului, eroarea de fapt – cand faptuitorul la momentul savarsirii faptei nu cunostea existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei) ori

– faptei ii lipseste vreunul din elementele constitutive ale infractiunii

in toate aceste situatii, instanta POATE obliga la repararea pagubei materiale si a daunelor morale, in conditiile legii civile. Asadar, in aceste cazuri, instanta va analiza de la caz la caz, in functie de elementele specifice ale fiecarei spete, legea lasandu-i libertatea sa aprecieze daca se impune sau nu repararea laturii civile.

Pe de alta parte, instanta NU poate acorda despagubiri atunci cand constata ca fapta nu exista ori nu a fost savarsita de inculpat.

Mai exista o serie de situatii in care instanta lasa nesolutionata latura civila si anume:

– cand se pronunta achitarea pentru ca fapta nu este prevazuta de legea penala;

– cand se pronunta incetarea procesului penal intrucat lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori vreo alta conditie pentru punerea in miscare a actiunii penale sau atunci cand exista autoritate de lucru judecat (inculpatul a mai fost judecat definitiv si irevocabil pentru aceeasi fapta). Aceeasi situatie apare atunci cand plangerea prealabila a fost retrasa.

Toate situatiile sus mentionate sunt reglementate in dispozitiile art. 346 Cod procedura penala.

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Alte proceduri prealabile in materie civila

In afara de procedurile specifice in materia partajului judiciar (proceduri despre care am vorbit intr-un articol anterior), exista si alte situatii in care sesizarea instantei nu se poate face decat dupa indeplinirea unei proceduri prealabile. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.

De mentionat ca neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii (vezi art 193 NCPC).

In materia contenciosului administrativ ramane in vigoare procedura prealabila conform art. 7 din Legea nr. 554/2004. Dispozitia legala in discutie instituie obligatia persoanei care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente.

Concilierea directa in materie comerciala (prevazuta de art 720 indice 1 din vechiul Cod de procedura civila) nu mai este obligatorie.

In materia ordonantei de plata, debitorul trebuie somat conform art. 1014 NCPC. Somatia se transmite prin intermediul executorului judecatoresc sau prin scrisoare recomandata, cu continut declarat si confirmare de primire, prin ea solicitandu-se debitorului sa achite suma datorata in termen de 15 zile de la primirea somatiei. IMPORTANT: somatia astfel transmisa intrerupe prescriptia extinctiva.

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Vesti nu foarte bune in materia taxelor de timbru.

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013 a fost publicata O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Noua ordonanta supune taxei de timbru o serie de actiuni anterior scutite de aceasta obligatie. Astfel:

actiunile privind stabilirea si acordarea de despagubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnitatii sau reputatiei unei persoane fizice ce se vor taxa cu 100 lei;

Cererea privind repunerea partilor în situatia anterioara, accesorie cererii privind declararea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial 50 lei, daca valoarea cererii nu depaseste 5.000 lei, si cu 300 lei, pentru cererile a caror valoare depaseste 5.000 lei.

– cerere de reexaminare împotriva încheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare – 20 lei;

plângerea împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, precum si calea de atac împotriva hotarârii pronuntate – 20 lei;

Cererea privind înregistrarea asociatiilor de proprietari, de locatari sau mixte si apelul împotriva încheierii judecatorului-delegat– 20 lei;

Legiuitorul mareste considerabil o serie de taxe de timbru al caror cuantum stabilit de legea anterioara (146/1997) era mai mult decat rezonabil. Astfel:

Cereri pentru constatarea existentei sau inexistentei unui drept nepatrimonial – 100 lei (fata de 19 lei anterior).

Cereri în anularea sau în constatarea nulitatii unui act juridic nepatrimonial – 100 lei (fata de 12 lei anterior);

Cereri care privesc dreptul de folosinta a bunului închiriat sau arendat, daca acestea nu privesc si plata anumitor sume de bani –  100 lei (fata de 10 lei anterior);

Actiuni în granituire, în cazul în care nu cuprind si revendicarea unei portiuni de teren – 100 lei (fata de 19 lei anterior);

cereri de recuzare în materie civila100 lei (fata de 4 lei anterior);

cereri de stramutare în materie civila100 lei (fata de 4 lei anterior);

cereri privind înregistrarea partidelor politice sau pentru modificarea statutului acestora300 lei (fata de 39 lei anterior);

divort prin acordul sotilor (200 lei in prezent), divort când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila sau la cererea unuia dintre soti, dupa o separare în fapt care a durat cel putin 2 ani (100 lei in prezent) – ambele timbrate anterior cu 39 lei;

contestatia in anulare – 100 lei (fata de 10 lei anterior);

cererea de revizuire – 100 lei pentru fiecare motiv invocat (fata de 10 lei conform legii anterioare (indiferent de numarul de motive invocate).

 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page