Articole Etichetate: mostenire

Raspund cautarilor 2

Am mai rasfoit printre cautarile celor ce au ajuns pe acest site avand diverse nelamuriri de natura juridica si o sa incerc sa mai lamuresc o parte din ele.

1. Amendat pe nedrept – solutii – Formulati plangere impotriva procesul verbal de contraventie in termen de 15 zile de la momentul comunicarii.

2. Daca ai terminat dreptul, cum poti reprezenta in instanta? – In calitate de avocat, consilier juridic ori mandatar in princinile sotului sau al rudelor pana la gradul IV inclusiv.

3. Onorariul de succes – Fiecare avocat isi poate stabili onorariul in oricare din formele permise de lege. Poate fi  un onorariu fix platit la inceputul procesului (de obicei stabilit pe faze procesuale – fond, apel, recurs, eventuale cai extraordinare), un onorariu tip abonament (in general in acest mod se lucreaza cu firmele) sau un onorariu de succes (in general acesta vine in completarea onorariului fix). E vorba de o suma de bani ce se achita DOAR in situatia castigarii procesului sau obtinerii acelui rezultat pentru care a fost contractat avocatul (de exemplu in situatia recuperarii unei creante se stabileste un onorariu fix la inceputul procesului plus un onorariu stabilit in cota procentuala din sumele efectiv recuperate).

4. Se pedepseste neplata pensiei alimentare? – Da, legea penala sanctioneaza neplata cu rea credinta, vreme de doua luni a pensiei de intretinere stabilite prin hotarare judecatoreasca. Daca neplata a intervenit din motive neimputabile celui obligat, fapta nu constituie infractiune.

5. Evaluarea bunului pentru plata taxei de timbru – Se face de catre reclamant prin insasi cererea introductiva. E vorba de o evaluare provizorie exclusiv pentru ca instanta sa poata stabili timbrajul. Ulterior, dupa efectuarea unei expertize de evaluare in cauza, taxa de timbru se datoreaza la valoarea bunului astfel cum a fost determinata de expert si instanta dispune suplimentarea taxei platite.

6. Mostenirea de la parinti cand esti casatorit – Bunul astfel primit devine bun propriu afara doar daca dispunatorul (cel care a intocmit testamentul) prevede ca bunul sa devina comun.

7. Se poate sa nu treci toti mostenitorii la masa succesorala? – Se poate, dar nu e recomandat. Pentru ca certificatul de mostenitor/sentinta judecatoareasca astfel obtinute sunt anulabile de catre mostenitorul „omis”.

8. Dupa pronuntarea partajului ce trebuie facut? – In principiu, trebuie pusa in practica hotararea instantei in sensul de a imparti bunurile si a plati sultele astfel cum a dispus instanta. In practica insa, intr-un procent foarte mare din cazuri, acest lucru nu se face pe cale amiabila. Si atunci intervine executorul judecatoresc. Se cere la instanta investirea cu formula executorie a sentintei si se pune in executare silita. Executorul urmeaza sa va puna in posesie pe bunurile imobile (case, terenuri), sa va atribuie bunurile mobile astfel cum a dispus instanta si sa va sprijine cu mijloace specifice in vederea incasarii sultei.

9. Cand putem apela la un executor judecatoresc? – Ori de cate ori aveti o hotarare judecatoreasca sau un alt titlu executoriu iar cel obligat fata de dvs. nu-si executa de bunavoie obligatia instituita prin titlu.

10. Nu am loc de munca si trebuie sa platesc pensie alimentara. – Daca veniturile dvs. s-au schimbat fara de momentul cand s-a stabilit pensia, puteti promova la instanta o actiune in vederea diminuarii cuantumului acesteia raportat la noile venituri. Trebuie stiut ca, in situatia in care cel obligat nu are niciun venit, pensia se stabileste raportat la salariul minim pe economie.

11. Un consilier juridic poate incheia contracte de asistenta juridica? – Nu. Acesta este atributul exclusiv al avocatului. Consilierul juridic este angajatul unei societati comerciale la care lucreaza in baza unui contract de munca.

12. Cum se poate ataca o executare silita? – Impotriva executarii silite se poate formula contestatie la executare in termen de 15 zile de la data primirii somatiei (e primul act cu care incepe orice executare) ori de la data cand ati aflat despre primul act de executare atunci cand aceasta se face fara somatie sau cand nu ati primit-o. Daca nu ati formulat contestatie in acest termen, puteti contesta ulterior orice act de executare silita in termen de 15 zile de la data cand ati luat cunostinta de intocmirea lui. De asemenea, se poate formula contestatie in termen de 15 zile de la data cand ati fost instiintat ori vi s-a comunicat infiintarea popririi.

13. Nerespectarea programului de vizitare minor timp de 3 ani – Fapta constituie infractiune potrivit art. 307 alin. 2 Cod penal conform caruia: „…se sanctioneaza fapta persoanei careia i s-a incredintat minorul prin hotarare judecatoreasca, spre crestere si educare, de a impiedica in mod repetat pe oricare dintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul, in conditiile stabilite de parti sau de catre organul competent”.

Si cateva cautari mai…altfel.

14. Parerea unui avocat in rezolvarea unei probleme. – Cu mare drag. Acum imi spuneti si problema?

15. Modul de viata al unui avocat – Incarcat si nesanatos. Nu faceti ca noi.

16. Avocat discernamant – Daca are?

17. Onorariu avocat % valoare – Din valoarea avocatului?

Transmiterea proprietatii de la parinti la copii – Testamentul

In continuarea articolului anterior, o sa incerc sa explic foarte pe scurt care sunt beneficiile si riscurile in situatia in care parintii doresc sa va transfere proprietatea unui imobil si aleg sa faca acest lucru printr-un testament.

Testamentul poate fi de doua feluri: testament autentic (intocmit la notariat) si testament olograf (acel testament scris, datat si semnat de mana testatorului). In mod evident, testamentul olograf e mai usor si mai ieftin de intocmit dar prezinta si riscul de a putea fi usor sustras si falsificat ori de a fi intocmit de o persoana fara cunostinte juridice iar ulterior sa apara greutati de interpretare. Este lesne de inteles ca testamentul olograf poate fi foarte usor contestat dupa decesul celui ce l-a intocmit si nu va ofera nici cea mai mica siguranta ca va avea drept consecinta dobandirea de catre dvs. a dreptului de proprietate asupra imobilului (in conditiile in care situatia generala in familie e una conflictuala).

Testamentul autentic este mai sigur din acest punct de vedere si prezinta urmatoarele particularitati:

– este intocmit de catre un notar care se asigura ca cele consemnate reprezinta intocmai vointa testatorului (mai dificil de influentat cel care intocmeste testamentul);

– un exemplar original al testamentului ramane in arhiva notarului;

– este un act autentic cu o valoare evident superioara unui testament olograf;

– este mai costisitor (testamentul olograf nu presupune taxe, poate fi intocmit de oricine in propriul domiciliu);

– fiind un act autentic, lipsa oricarei formalitati il expune riscului anularii.

Dincolo de aceste avantaje si dezavantaje, mai trebuie avut in vedere:

1. Proprietatea asupra bunurilor la care face referire testamentul nu se dobandeste decat la moartea testatorului;

2. Testamentul indiferent de forma in care este intocmit este frecvent atacat sub aspectul lipsei de discernamant a testatorului sau a existentei unui viciu de consimtamant (aspect ce presupune un proces lung, complicat si costisitor);

3. Si in situatia transmiterii proprietatii bunurilor prin testament se poate solicita reductiunea liberalitatilor excesive de catre mostenitorii rezervatari (despre care am povestit in articolul anterior). Asadar, nici in aceasta situatie parintii dvs. nu vor putea de ex. sa inlature total de la mostenire un alt fiu. Copiii defunctului sunt mostenitori rezervatari si in situatia in care prin testament vi se lasa dvs. intreaga avere, fratele dvs. poate solicita reductiunea liberalitatilor excesive si ati putea fi obligat sa readuceti la masa succesorala bunul primit prin testament.

Cam asta despre testament. Dvs. veti aprecia in functie de datele concrete din familie, daca este o varianta ce vi se potriveste sau nu.

O sa revin cu precizari referitoare la contractul de vanzare cumparare incheiat intre parinti si copii cu privire la un bun imobil.

Transmiterea proprietatii de la parinti la copii – Donatia

Sa presupunem ca parintii tai doresc sa-ti lase doar tie o casa (tu nefiind singurul lor mostenitor). Majoritatea celor pe care ii intrebi iti vor spune: „Nu faceti donatie ca nu e bine. Mai bine vanzare”. De ce spun oamenii asta? O sa incerc sa va explic putin care sunt posibilitatile in situatia data, care sunt beneficiile si riscurile unei donatii, de ce e considerat mai bun si mai sigur un contract de vanzare-cumparare. Analizam cazul concret: mama, tata, doi copii.

Parintii iti doneaza casa (act autentic incheiat la notariat).

Consecinte:

  • daca esti casatorit, casa primita prin donatie de la parinti devine bun propriu al tau si nu bun comun al sotilor, astfel incat in situatia unui eventual divort si partaj, nu va face obiectul partajului (se impart doar bunurile comune ale sotilor).
  • raportul donatiilor. Ce inseamna asta?  In aceasta situatie, la dezbaterea succesiunii parintilor vostrii, vei fi obligat sa raportezi donatia primita de la defunct . Practic asta inseamna ca tu vei fi nevoit sa readuci la masa succesorala bunul primit prin donatie, in natura sau prin echivalent banesc, afara de cazul cand s-a prevazut ca este vorba de o donatie cu scutire de raport. (acest lucru fiind posibil intrucat obligatia de raport nu este prevazuta imperativ de lege, donatorul putand chiar sa-l scuteasca pe donatar de aceasta obligatie). Trebuie sa aveti in vedere ca regula in cazul imobilelor este ca raportul sa se realizeze in natura, aspect ce echivaleaza cu desfiintarea retroactiva a dreptului dvs. de proprietate, bunul redevenind proprietatea indiviza a tuturor succesorilor.
  • reductiunea liberalitatilor excesive.  Trebuie stiut faptul ca descendentii (copiii, nepotii defunctilor) sunt mostenitori rezervatari. Aceasta inseamna ca parintii nu pot sa doneze (sau sa lase prin testament) toate bunurile doar unuia dintre copiii, lipsindu-l total pe celalalt de partea ce i se cuvine din mostenire. Legea stabileste anumite cote din mostenire de care mostenitorii rezervatari nu pot fi lipsiti. In situatia in care defunctul a facut in timpul vietii donatii care depasesc pentru unul din mostenitori aceasta cota la care are dreptul in calitatea sa de succesor legal, el poate solicita reductiunea liberalitatilor excesive (intr-un termen de 3 ani de la deschiderea succesiunii).

Intorcandu-ne la situatia concreta despre care discutam, dupa decesul parintilor, fratele celui ce a primit imobilul prin donatie va putea cere reductiunea donatiei intrucat i-a fost incalcata rezerva succesorala (acea cota la care avea dreptul). In cazul concret al donatiilor, reductiunea are ca efect desfiintarea totala sau partiala a acestora, cu efecte retroactive, de la data deschiderii succesiunii. Mostenitorul rezervatar (fratele) va poate obliga sa restituiti bunul in natura.

Trebuie stiut ca donatiile sunt, prin esenta lor, IREVOCABILE (cu exceptia donatiilor facute intre soti in timpul casatoriei). Asadar, donatorul nu se poate razgandi dupa bunul sau plac ori dupa cum este influentat de o anumita persoana.

INSA, chiar avand in vedere existenta acestui principiu, legea romana instituie trei cazuri de revocare legala a donatiilor:

a. pentru neindeplinirea sarcinii (daca a fost vorba de o donatie cu sarcina);- donatorul cere instantei revocarea donatiei urmand sa probeze neindeplinirea sarcinii.

b. pentru ingratitudine (legea defineste ingratitudinea in 3 feluri: atentat la viata donatorului, delicte, cruzimi sau injurii grave si refuzul de alimente). In oricare din aceste situatii, donatorul poate solicita instantei revocarea donatiei pentru ingratitudine.

c. daca donatorului i se naste un alt copil. Acest ultim caz opereaza de drept, instanta sesizata doar va constata ca donatia este revocata, nu va fi nevoie sa aprecieze pe baza probelor, daca trebuie sau nu revocata.

In principiu, acestea sunt beneficiile si riscurile unei donatii. In situatia in care, in familie exista o situatie conflictuala intre frati, o donatie facuta de parinti in timpul vietii unuia dintre copii nu este recomandata intrucat nu ofera garantia pastrarii dreptului de proprietate de catre acesta si dupa decesul parintilor din motivele pe care le-am aratat anterior.

O sa incerc sa expun pe scurt in zilele urmatoare si care sunt beneficiile si riscurile in cazul testamentului precum si situatia in care parintii intocmesc un contract de vanzare-cumparare cu copilul caruia vor sa-i transmita proprietatea unui imobil.

Sper ca informatiile v-au fost de folos.