Avocat General

Articole juridice, comentarii, note cu continut juridic, raspunsuri la intrebari, observatii si alt continut necategorizat

Redirectionare 3,5% din impozitul pe venit catre o entitate nonprofit

Incepand cu 01.01.2024 posibilitatea contribuabililor de a dispune de cei 3,5% din impozitul anual datorat in sensul de a-i redirectiona catre o entitate nonprofit nu mai exista.

La 15 decembrie 2023 a fost publicata OUG 115/2023 care la Capitolul II, Art. LIII (ce contine modificarile si completarile aduse Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal), pct. 78 prevede:

 ”La articolul 123, alineatele (3) si (4) se abroga”.

Ce prevad aceste articole:

(3) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 3,5% din impozitul anual datorat determinat potrivit prevederilor alin. (1) si alin. (12) pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii si a unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, potrivit legii, in conformitate cu reglementarile art. 1231.

(4) Contribuabilii care au realizat venituri din activitati independente/activitati agricole, impusi pe baza de norma de venit si/sau din cedarea folosintei bunurilor, precum si venituri din drepturi de proprietate intelectuala, potrivit art. 72, care nu au obligatia depunerii declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, si contribuabilii care au realizat venituri din drepturi de proprietate intelectuala, potrivit art. 721, pot dispune asupra destinatiei unei sume din impozitul datorat pe venitul anual, a unei sume reprezentand pana la 3,5% din impozitul anual datorat pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii si a unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii, in conformitate cu reglementarile art. 1231, pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a veniturilor, sub sanctiunea decaderii.

Atentie la parcarea masinilor pe trotuar!

In cursul acestei zile a fost publicata in Monitorul Oficial o modificare importanta a OUG 195/2002, consecinta fiind aceea ca Politia Rutiera poate dispune ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar pe trotuar si nu doar a celor stationate neregulamentar pe partea carosabila, asa cum era pana la acest moment.

In concret, este vorba de modificarea art. 64 alin. 1 din OUG 195/2002 care, in forma anterioara, prevedea ca: ”Politia rutiera poate dispune ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar pe partea carosabila” iar dupa modificare a devenit: ”Politia rutiera poate dispune ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar”.

Ce spune legea in prezent despre parcarea pe trotuar?

Art. 72 alin. 7 din OUG 195/2002 prevede ca: ”Este interzisa ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar cand aceasta este permisa, conform indicatoarelor sau marcajelor, latimea minima a trotuarului lasat la dispozitia pietonilor trebuie sa fie de cel putin un metru”.

In ce conditii este, asadar, permisa parcarea pe trotuar? Art. 144 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 prevede ca: ”Administratorul drumului public poate amenaja pe anumite zone ale trotuarului, cu avizul politiei rutiere, spatii destinate opririi sau stationarii vehiculelor, marcate si semnalizate corespunzator. Amenajarile se pot executa numai daca:

a) se respecta culoarul destinat circulatiei pietonilor, stabilit potrivit normativelor in vigoare, care nu poate fi mai mic de 1 m latime;

b) accesul vehiculelor in parcare se realizeaza din partea carosabila;

c) pozitionarea vehiculelor in parcare nu stanjeneste circulatia pe prima banda sau pe pistele amenajate.”

Dar ce latime trebuie sa aiba trotuarul pentru ca autoritatile sa poata aviza si marca statiile de parcare? Mai avem o dispozitie legala cu referire concreta la persoanele cu handicap si anume „Normativul privind adaptarea cladirilor civile si spatiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap„ care ne spune ca:

”Latimea trotuarelor conformate pentru a fi utilizate de catre persoane cu handicap va fi de:

– 1.80 m pentru trafic constant in dublu sens;

– 1.50 m pentru trafic frecvent in dublu sens, cu prevederea unor buzunare de asteptare si intoarcere de 1.80 x 2.00 m la fiecare 25.00 m;

– 1.20 m pentru trafic scazut in dublu sens, cu prevederea unor buzunare de asteptare si intoarcere de 1.80 x 2.00 m la fiecare 25.00 m;

– 90 cm pentru trafic intr-un singur sens si foarte rar in sens opus, cu prevederea unor buzunare de asteptare si intoarcere de 1.80 x 2.00 m la fiecare 25.00 m.”

Ce intelegem din toate cele de mai sus?

Putem parca pe trotuar insa numai daca exista marcaje si semnalizare corespunzatoare si lasam un spatiu cuprins intre 1 m (OUG 195) si 1,8 m (in cazul strazilor cu trafic constant in dublu sens).

Putem parca chiar si in lipsa marcajelor (cu respectarea acelorasi spatii pentru pietoni), insa e obligatorie semnalizarea spatiului de stationare (data fiind mentiunea ”conform indicatoarelor SAU marcajelor” din OUG 195/2002, deci nu obligatoriu ambele).

Atentie si la parcarea ”combinata”, si pe prima banda si pe trotuar (chiar daca spatiul lasat pe trotuar este de minim 1 m) intrucat se va considera ca prin pozitionarea masinii partial pe carosabil se stanjeneste traficul pe prima banda.

Se considera stationare orice parcare cu o durata mai mare de 5 minute.

Legea a fost publicata astazi in Monitorul Oficial si intra in vigoare la 3 zile dupa acest moment, adica de duminica, 20.11.2022.

Clauze abuzive pe calea contestatiei la executare?

In luna noiembrie a anului trecut, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a emis o Ordonanta, in cauza C-75/19 MF împotriva BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala Bucuresti si Secapital Sàrl, prin care arata ca Directiva 93/13/CEE a Consiliului privind clauzele abuzive in contracte incheiate cu consumatorii trebuie interpretata in sensul ca:

”se opune unei norme de drept national in temeiul careia un consumator care a incheiat un contract de credit cu o institutie de credit si impotriva caruia acest profesionist a inceput o procedura de executare silita este decazut din dreptul de a invoca existenta unei clauze abuzive pentru a contesta procedura mentionata dupa expirarea unui termen de 15 zile de la comunicarea primelor acte ale acestei proceduri, chiar daca acest consumator are la dispozitie, in temeiul dreptului national, o actiune in justitie in scopul constatarii existentei unor clauze abuzive a carei introducere nu este supusa niciunui termen, dar a carei solutie nu produce efecte asupra celei care rezulta din procedura de executare silita si care ii poate fi impusa consumatorului inainte de solutionarea actiunii in constatarea existentei unor clauze abuzive.”

Ce inseamna acest lucru pe intelesul tuturor? Inseamna ca, in opinia CJUE, un consumator aflat in procedura de executare silita in baza unui contract de credit, poate ORICAND sa supuna instantei de judecata investita cu solutionarea unei contestatii la executare motive privind caracterul abuziv al unor clauze din contractul de credit, fara a i se putea opune o eventuala exceptie de tardivitate pentru nerespectarea termenului de 15 zile prevazut de legea romana pentru formularea unei contestatii la executare.

Interesant este faptul ca aceasta interpretare se afla intr-o vadita contradictie cu prevederile procesuale nationale in materia executarii silite, Codul de procedura civila prevazand atat un termen clar pentru formularea unei contestatii la executare (termenul de 15 zile de la art. 715 C.pr.civ.) cat si inadmisibilitatea invocarii criticilor privitoare la clauzele abuzive pe calea contestatiei la executare (inadmisibilitate prevazuta la art. 713 alin. 2 teza finala C.pr.civ. unde se prevede ca motivele de fapt si de drept privitoare la fondul dreptului pot fi invocate pe calea contestatiei la executare doar daca legea nu prevede o alta cale procesuala pentru desfiintarea acelui titlu – in cazul de fata, contractul de credit – , inclusiv o actiune de drept comun).

De precizat este faptul ca, in cadrul procedurii intrebarilor preliminare, raspunsul Curtii de Justitie nu ia forma unui simplu aviz, ci a unei hotarari sau a unei ordonante motivate. Instanta nationala destinatara este tinuta de interpretarea data atunci cand solutioneaza litigiul aflat pe rolul sau. Hotararea Curtii de Justitie este in aceeasi masura obligatorie pentru celelalte instante nationale sesizate cu o problema identica.

In aceste conditii, fireste, toata lumea se intreaba ce solutii vor fi pronuntate in acele cauze in care contestatorul procedeaza potrivit interpretarii CJUE (prin formularea unei contestatii la executare in care invoca si motive privitoare la clauzele abuzive, oricand in cursul executarii silite). In mod firesc, tinand cont de obligativitatea respectarii interpretarii europene, solutia ar trebui sa fie una de respingere a unei eventuale exceptii de tardivitate ori inadmisibilitate invocate de creditor.

Concluzie scurta, daca va aflati intr-o executare silita si ati ratat termenul de 15 zile pentru formularea unei contestatii si nici nu ati deschis o actiune de drept comun pe Lg. 193/2000 (clauze abuzive), Ordonanta CJUE va deschide calea formularii unei contestatii la executare chiar si la acest moment.

Ce se intampla cu procesele dvs?

Traim vremuri complicate si, desigur, va intrebati ce se intampla cu problemele dvs juridice in aceasta perioada. Nu voi prelua pasajul din decretul prezindential care se refera la justitie, ci voi incerca sa sintetizez pentru dvs esentialul (cu mentiunea ca nu voi face nicio referire la litigiile din domeniul penal, ci doar la litigiile civile/contencios/minori si familie/litigii de munca):

  1. In aceasta perioada (cel putin o luna – perioada pe care s-a instituit starea de urgenta) NU se vor judeca decat cauzele extrem de urgente. Lista acestor cauze urmeaza a se stabili de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Daca aveti un termen de judecata in luna ce urmeaza si litigiul dvs nu se incadreaza in lista cauzelor urgente, dosarul va fi amanat, fara a fi nevoie sa va prezentati la instanta. Din practica, am observat ca unii dintre judecatori acorda termene mai indepartate in vreme ce altii suspenda judecarea cauzelor, urmand ca noi termene sa fie stabilite dupa ridicarea starii de urgenta. Aveti in continuare lista cauzelor urgente in materie civila, astfel cum ele au fost stabilite prin Ordinul Presedintelui Curtii de Apel Galati:

-ordonantele presedintiale;

-plasamente in regim de urgenta, reintegrare minor aflat in plasament in familie;

-incredintare in vederea adoptiei;

-tutela, curatela, delegare autoritate parinteasca, internare medicala nevoluntara;

-suspendare provizorie executare silita, suspendare provizorie executare hotarare, suspendare executare hotarare;

-masuri asiguratorii, inclusiv asupra navelor;

-cererea debitorului de deschidere a procedurii insolventei

-cereri in proceduri de achizitii publice;

-litigii privind regimul strainilor intemeiate pe prevederile O.U.G. nr. 194/2002 (NU procedurile de azil);

-constatarea nelegalitatii grevei;

-ordine de protectie;

-evacuari in procedura speciala;

-procedurile de regularizare in cauzele prevazute de art. 1 din Ordin;

-lamurire si completare dispozitiv, ajutor public judiciar, reexaminari de orice tip, incompatibilitati, abtineri, recuzari, stramutari, in cauzele mentionate la art. 1 din Ordin;

-indreptari eroare materiala, conflicte de competenta, restituire cautiune;

– alte cereri care se judeca in camera de consiliu fara citarea partilor, exclusiv caile de atac declarate in cadrul acestora (ex. incuviintari executare silita, investiri cu formula executorie, numai cererile de valoare redusa pentru care completul dispune judecarea fara citarea partilor, cereri APJ fara citarea partilor etc.);

-orice cauze care privesc aplicarea Decretului Presedintelui României nr. 195/16.03.2020 sau masurile de prevenire/combatere a epidemiei COVID-19.

2. FOARTE IMPORTANT: Prescriptiile si termenele de decadere de orice fel nu incep sa curga, iar daca au început sa curga, se suspenda pe toata durata starii de urgenta. Asadar, daca aveti de formulat un apel, daca aveti de depus o intampinare, daca aveti de indeplinit orice act procedural supus unui termen de decadere, acest termen se suspenda pe perioada starii de urgenta. Sigur, nimic nu va impiedica sa indepliniti actul procedural in aceasta perioada.

3. Este de la sine inteles ca se suspenda orice activitate de lucru cu publicul a instantelor de judecata. Dosarele nu mai pot fi studiate in arhiva si toata comunicarea se va face exclusiv prin mijloace electronice (email, fax). De exemplu, daca aveti nevoie de un certificat de grefa (de mare importanta pentru cei carora li se suspenda permisul si contesta aceasta masura), cererea se transmite instantei insotita de taxa de timbru si certificatul va va fi comunicat tot in acest mod. Aceeasi situatie va fi si in cazul in care aveti nevoie de o sentinta judecatoreasca legalizata.

4. Toate dosarele noi se inregistreaza (actele se comunica in aceeasi modalitate electronica), procedura urmand a incepe, cel mai probabil, dupa aceasta perioada.

Lumea, inclusiv cea juridica, nu se opreste in loc. Doar se schimba o vreme. Cu cat mai responsabili vom fi, cu atat mai repede va trece aceasta stare. Sanatatea si siguranta noastra sunt mai importante decat orice.

Aveti grija de dvs!

Pot parintii sa-si vanda proprietatile fara acordul copiilor?

Un text scurt intrucat am primit aceasta intrebare de zeci de ori. Povestea e clasica, in timpul vietii parintii decid sa-si vanda proprietatile catre unul dintre copii. Ceilalti copii isi si imi pun urmatoarea intrebare:

Are dreptul parintele sa faca acest lucru fara acordul celorlalti frati? (cumva perceptia fiind ca, astfel, ceilalti copii sunt dezmosteniti).

Raspunsul e simplu. Da, are voie. Nu trebuie sa ceara acordul celorlalti copii. Pentru ca orice om poate face ce doreste cu bunurile sale in timpul vietii. Drepturile copiilor asupra bunurilor detinute de parinti se nasc doar odata cu deschiderea succesiunii, adica in momentul in care parintii nu mai sunt. Ceea ce mosteneste copilul e ceea ce a RAMAS in patrimoniul parintilor la momentul decesului. Daca parintele, de-a lungul vietii sale, a decis sa-si vanda TOATE bunurile, asta inseamna pur si simplu ca nu mai exista bunuri in proprietate pe care copiii sa le primeasca la deschiderea succesiunii. In cazul in care parintii decid sa vanda (ATENTIE: NU sa doneze! caz in care exista anumite nuante) nu exista nicio obligatie legala in sarcina lor in sensul de a vinde in mod egal tuturor copiilor pe care ii au ori de a le pastra si celorlalti (ce nu sunt beneficiarii vanzarii) vreun bun pe care sa-l mosteneasca atunci cand va fi cazul. Aceeasi situatie in ipoteza in care decid sa vanda catre un strain. Nu este nevoie sa ceara acordul copiilor lor pentru o asemenea vanzare.

„Zombie Apocalypse” la Vaslui

Cu siguranta ati citit despre domnul de la Vaslui caruia i-a fost declarata moartea pe cale judecatoreasca (la initiativa sotiei – cum altfel?!). Revenit in tara, domnul a dorit (de inteles!) sa fie anulata aceasta hotarare intrucat se simtea cat se poate de viu. Sigur, decisiv a fost si modul cum comentau pe la birt vecinii omului: „Uite-l pe nea Costica! Era pe cand nu se vedea / Azi il vedem si nu e”.

Si, surpriza!, instanta ii respinge cererea. Vuieste presa, titluri apocaliptice, justitia este numita in fel si chip. Ba, mai mult, cazul ajunge si-n presa internationala. Toata lumea traieste cu mila bietului om viu care, oficial, e mort.

Ei bine, cu riscul de a distruge farmecul suculent al stirii, va voi spune ca solutia instantei este corecta din punct de vedere juridic.

In incercarea lui de a ramane viu si din punct de vedere legal, omul nostru a cautat solutia. Si s-a gandit sa se planga la Tribunal (instanta superioara) ca Judecatoria l-a ucis (mai exact, domnul ataca hotararea cu apel). Tribunalul l-a intrebat: ”Nu cumva ai vrut tu sa faci o  cerere de constatare a nulitatii hotararii prin care a fost declarata moartea judecatoreasca?” (incercand sa-l directioneze bland spre calea cea buna).

Omul nostru, ghinion, a zis ”NU”.

E drept, pare acelasi lucru pentru un necunoscator. Dar nu e. Si judecatorul, un specialist caruia, ii place/nu-i place, trebuie sa respecte normele procedurale, a fost obligat sa se pronunte pe ceea ce i s-a solicitat de catre domnul mort.

Legea spune ca: ”Cererea de constatare a nulitatii hotararii declarative de moarte in cazul în care persoana este in viata se face la instanta care a pronuntat hotararea” (Art. 948 alin. 1 C.pr.civ.). Rezulta, asadar, ca impotriva unei hotarari de declarare judecatoreasca a mortii NU se poate promova apel, aceasta cale fiind inadmisibila cata vreme ”mortul” viu are la dispozitie aceasta procedura speciala.

Totodata, art. 54 din Codul Civil ne spune ca: ”Daca cel declarat mort este in viata, se poate cere, ORICAND, anularea hotararii prin care s-a declarat moartea”

Asadar, vasluianul nostru va ramane ”mort” doar atat cat va considera de cuviinta. Cand va dori sa revina la viata, nimic nu-l opreste sa se adreseze cu o cerere de constatare a nulitatii hotararii declarative de moarte in fata Judecatoriei Birlad, cea care a pronuntat hotararea de declarare a mortii. De altfel, aceasta solutie i-a fost indicata si de Tribunalul Vaslui in motivarea hotararii prin care i-a fost respins apelul.

Speram sa-l revedem pe domnul nostru cu un statut civil corespunzator starii sale prezente si mai speram ca presa sa sune un prieten jurist atunci cand anunta apocalipsa in justitie.

Vedeti, dragi prieteni, de ce e important sa cunoasteti toate cele 33.513 acte normative in vigoare in Romania?

 

 

 

 

Modificare importanta in legea notarilor publici

Incepand cu 24.03.2017, in legea 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale a fost introdusa urmatoarea prevedere:

Art. 100 alin. 2: ”Constituie, de asemenea, titlu executoriu acordul parental incheiat prin inscris autentificat cu ocazia divor?ului sau ulterior acestui moment, in care, exercitand impreuna autoritatea parinteasca, parintii se inteleg cu privire la aspecte cum sunt: stabilirea locuintei copilului, modalitatea de pastrare a legaturilor personale cu minorul ale parintelui cu care acesta nu locuieste, precum si alte masuri asupra carora parintii pot sa dispuna in conditiile art. 375 alin. (2) din Codul civil, republicat, cu modificarile ulterioare.”

Atentie la prevederile art. 100 indice 1, potrivit caruia: ”Pentru valabilitatea acordului parental incheiat in procedura divortului sau in orice alte situatii, notarul public, cu ocazia autentificarii, este obligat sa obtina raportul de ancheta psihosociala si sa procedeze la ascultarea minorului in conditiile art. 264 din Codul civil, republicat, cu modificarile ulterioare.”

Ce inseamna asta in practica? Cu acest acord parental incheiat in fata notarului public veti putea:

  • infiinta poprirea asupra veniturilor parintelui obligat la plata pensiei de intretinere;
  • formula o plangere penala in caz de neplata a pensiei sau in caz de nerespectare a masurilor instantei privind stabilirea locuintei copilului sau programul de vizita;
  • pune in executare sentinta in cazul retinerii nelegale a copilului de catre celalat parinte.

De remarcat  imposibilitatea unui acord cu privire la modul de exercitare al autoritatii parintesti. Potrivit dispozitiilor sus citate, acesta poate fi doar COMUN. Parintii nu pot prevedea in acest acord parental o exercitare exclusiva a autoritatii parintesti de catre unul dintre ei.


 

Modificari legislative privind calatoria in strainatate a cetatenilor romani minori

          Pentru ca este un subiect de interes si face obiectul multor intrebari din partea clientilor pe care ii reprezint, o sa explic aici principalele doua modificari in ceea ce priveste recenta lege 169/2016 care modifica Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani în strainatate.

  1. Introducerea la art. 30 din lege a alineatului (61) care prevede ca în cazul minorilor, cetateni romani cu domiciliul/resedinta in strainatate, care se deplaseaza insotiti in statul in care au domiciliul/resedinta, nu mai este necesara prezentarea declaratiei parintilor/tutorilor la iesirea din România. Dovada domiciliului sau a resedintei in straintate se face cu documente oficiale care atesta acest fapt.
  2. A doua modificare vizeaza faptul ca valabilitatea declaratiei date de catre parinte/parinti/reprezentantul legal pentru iesirea din România a unui cetatean roman minor poate fi maximum 3 ani.  In forma anterioara modificarii, era necesara prezentarea unei declaratii autentificate pentru fiecare iesire din România a minorilor, care trebuia sa cuprinda statul sau statele de destinatie, data plecarii si data sosirii din calatorie. Dupa modificarea adusa de Legea 169/2016, nu mai este necesara nici mentionarea scopului deplasarii si a rutei în cuprinsul declaratiei notariale privind acordul parintelui pentru efectuarea calatoriei in strainatate de catre minor, insotit de o alta persoana.

         Daca in ceea ce priveste cea de-a doua modificare, lucrurile sunt clare si nu lasa loc de interpretari, dispozitiile finale ale art. 30 alineatul (61) impuneau clarificari. Am solicitat un punct de vedere oficial la Inspectoratul General al Politiei de Frontiera. Pun la dispozitia dvs raspunsul primit si sper sa va fie de folos.

cr-8964-av-elena-anghelescu

 

Plangere contraventionala dublu respinsa

Ce se intampla atunci cand justitia vrea sa fie ferma si sa-ti arate foarte clar ca plangerea ta este neintemeiata? O respinge judecatorul fondului, tu, petentul, faci apel, apelul SE ADMITE, insa doar pentru o secunda, cat sa-ti fie respinsa plangerea inca o data (pentru alte motive, speram). Asadar, cititi solutia pana la final, nu va bucurati de inselatorul inceput care spune ”admite apelul”. O solutie de admitere nu e intotdeauna pozitiva pana la final, dupa cum vedem in cazul de mai jos.

13507255_1131106610281891_1566400668097606225_n

 

 

O decada de justitie romaneasca