Pentru ca m-a intrebat cineva prin email acest lucru, cred ca e util sa raspund aici in caz ca mai sunt si alti parinti ce-si pun aceasta intrebare.

Nu. Conform actualei proceduri in materia executarii hotararilor judecatoresti referitoare la minori, daca executorul judecatoresc constata ca insusi minorul refuza categoric sa il paraseasca pe parintele la care se afla (ori, dupa caz, bunic/ruda/tutore) sau manifesta aversiune fata de parintele ce a venit sa-l ia, pur si simplu se intocmeste un proces verbal in care executorul consemneaza aceasta situatie si, sub nicio forma, nu poate lua minorul cu forta.

Ulterior, procesul verbal intocmit se comunica Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului care, la randul sau, va sesiza instanta pentru ca aceasta sa dispuna un program de consiliere psihologica a acelui copil, pentru o perioada ce nu va depasi 3 luni. La finalul acestei perioade, psihologul numit de instanta va intocmi un raport pe care il va transmite inclusiv executorului judecatoresc. Dupa primirea raportului, executorul reia procedura de executare. Daca si de aceasta data se izbeste de refuzul minorului, poate sesiza instanta de la locul unde se afla minorul pentru stabilirea unor penalitati in sarcina debitorului (persoana la care se afla copilul: parinte/bunic/ruda/tutore).

Toate cele de mai sus se regasesc in dispozitiile art. 910-914 din Codul de procedura civila.

 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page