„Zombie Apocalypse” la Vaslui

Cu siguranta ati citit despre domnul de la Vaslui caruia i-a fost declarata moartea pe cale judecatoreasca (la initiativa sotiei – cum altfel?!). Revenit in tara, domnul a dorit (de inteles!) sa fie anulata aceasta hotarare intrucat se simtea cat se poate de viu. Sigur, decisiv a fost si modul cum comentau pe la birt vecinii omului: „Uite-l pe nea Costica! Era pe cand nu se vedea / Azi il vedem si nu e”.

Si, surpriza!, instanta ii respinge cererea. Vuieste presa, titluri apocaliptice, justitia este numita in fel si chip. Ba, mai mult, cazul ajunge si-n presa internationala. Toata lumea traieste cu mila bietului om viu care, oficial, e mort.

Ei bine, cu riscul de a distruge farmecul suculent al stirii, va voi spune ca solutia instantei este corecta din punct de vedere juridic.

In incercarea lui de a ramane viu si din punct de vedere legal, omul nostru a cautat solutia. Si s-a gandit sa se planga la Tribunal (instanta superioara) ca Judecatoria l-a ucis (mai exact, domnul ataca hotararea cu apel). Tribunalul l-a intrebat: ”Nu cumva ai vrut tu sa faci o  cerere de constatare a nulitatii hotararii prin care a fost declarata moartea judecatoreasca?” (incercand sa-l directioneze bland spre calea cea buna).

Omul nostru, ghinion, a zis ”NU”.

E drept, pare acelasi lucru pentru un necunoscator. Dar nu e. Si judecatorul, un specialist caruia, ii place/nu-i place, trebuie sa respecte normele procedurale, a fost obligat sa se pronunte pe ceea ce i s-a solicitat de catre domnul mort.

Legea spune ca: ”Cererea de constatare a nulitatii hotararii declarative de moarte in cazul în care persoana este in viata se face la instanta care a pronuntat hotararea” (Art. 948 alin. 1 C.pr.civ.). Rezulta, asadar, ca impotriva unei hotarari de declarare judecatoreasca a mortii NU se poate promova apel, aceasta cale fiind inadmisibila cata vreme ”mortul” viu are la dispozitie aceasta procedura speciala.

Totodata, art. 54 din Codul Civil ne spune ca: ”Daca cel declarat mort este in viata, se poate cere, ORICAND, anularea hotararii prin care s-a declarat moartea”

Asadar, vasluianul nostru va ramane ”mort” doar atat cat va considera de cuviinta. Cand va dori sa revina la viata, nimic nu-l opreste sa se adreseze cu o cerere de constatare a nulitatii hotararii declarative de moarte in fata Judecatoriei Birlad, cea care a pronuntat hotararea de declarare a mortii. De altfel, aceasta solutie i-a fost indicata si de Tribunalul Vaslui in motivarea hotararii prin care i-a fost respins apelul.

Speram sa-l revedem pe domnul nostru cu un statut civil corespunzator starii sale prezente si mai speram ca presa sa sune un prieten jurist atunci cand anunta apocalipsa in justitie.

Vedeti, dragi prieteni, de ce e important sa cunoasteti toate cele 33.513 acte normative in vigoare in Romania?

 

 

 

 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Modificare importanta in legea notarilor publici

Incepand cu 24.03.2017, in legea 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale a fost introdusa urmatoarea prevedere:

Art. 100 alin. 2: ”Constituie, de asemenea, titlu executoriu acordul parental incheiat prin inscris autentificat cu ocazia divor?ului sau ulterior acestui moment, in care, exercitand impreuna autoritatea parinteasca, parintii se inteleg cu privire la aspecte cum sunt: stabilirea locuintei copilului, modalitatea de pastrare a legaturilor personale cu minorul ale parintelui cu care acesta nu locuieste, precum si alte masuri asupra carora parintii pot sa dispuna in conditiile art. 375 alin. (2) din Codul civil, republicat, cu modificarile ulterioare.”

Atentie la prevederile art. 100 indice 1, potrivit caruia: ”Pentru valabilitatea acordului parental incheiat in procedura divortului sau in orice alte situatii, notarul public, cu ocazia autentificarii, este obligat sa obtina raportul de ancheta psihosociala si sa procedeze la ascultarea minorului in conditiile art. 264 din Codul civil, republicat, cu modificarile ulterioare.”

Ce inseamna asta in practica? Cu acest acord parental incheiat in fata notarului public veti putea:

  • infiinta poprirea asupra veniturilor parintelui obligat la plata pensiei de intretinere;
  • formula o plangere penala in caz de neplata a pensiei sau in caz de nerespectare a masurilor instantei privind stabilirea locuintei copilului sau programul de vizita;
  • pune in executare sentinta in cazul retinerii nelegale a copilului de catre celalat parinte.

De remarcat  imposibilitatea unui acord cu privire la modul de exercitare al autoritatii parintesti. Potrivit dispozitiilor sus citate, acesta poate fi doar COMUN. Parintii nu pot prevedea in acest acord parental o exercitare exclusiva a autoritatii parintesti de catre unul dintre ei.


 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Modificari legislative privind calatoria in strainatate a cetatenilor romani minori

          Pentru ca este un subiect de interes si face obiectul multor intrebari din partea clientilor pe care ii reprezint, o sa explic aici principalele doua modificari in ceea ce priveste recenta lege 169/2016 care modifica Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani în strainatate.

  1. Introducerea la art. 30 din lege a alineatului (61) care prevede ca în cazul minorilor, cetateni romani cu domiciliul/resedinta in strainatate, care se deplaseaza insotiti in statul in care au domiciliul/resedinta, nu mai este necesara prezentarea declaratiei parintilor/tutorilor la iesirea din România. Dovada domiciliului sau a resedintei in straintate se face cu documente oficiale care atesta acest fapt.
  2. A doua modificare vizeaza faptul ca valabilitatea declaratiei date de catre parinte/parinti/reprezentantul legal pentru iesirea din România a unui cetatean roman minor poate fi maximum 3 ani In forma anterioara modificarii, era necesara prezentarea unei declaratii autentificate pentru fiecare iesire din România a minorilor, care trebuia sa cuprinda statul sau statele de destinatie, data plecarii si data sosirii din calatorie. Dupa modificarea adusa de Legea 169/2016, nu mai este necesara nici mentionarea scopului deplasarii si a rutei în cuprinsul declaratiei notariale privind acordul parintelui pentru efectuarea calatoriei in strainatate de catre minor, insotit de o alta persoana.

         Daca in ceea ce priveste cea de-a doua modificare, lucrurile sunt clare si nu lasa loc de interpretari, dispozitiile finale ale art. 30 alineatul (61) impuneau clarificari. Am solicitat un punct de vedere oficial la Inspectoratul General al Politiei de Frontiera. Pun la dispozitia dvs raspunsul primit si sper sa va fie de folos.

cr-8964-av-elena-anghelescu

 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page