Articole juridice de interes pentru cetateni

Proceduri prealabile in partajul succesoral realizat pe cale judiciara

Atunci cand, dintr-un motiv sau altul (lipsa unui mostenitor, neintelegeri privind modul de partajare al averii succesorale, etc), succesiunea unui defunct nu se poate dezbate pe cale notariala, apare necesitarea dezbaterii acesteia pe cale judiciara.

Legea instituie o serie de obligatii preliminare specifice in aceasta materie. Astfel, reclamantul are obligatia de a atasa la cererea de chemare in judecata in mod obligatoriu:

1. O incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor sucesorale prevazute de Codul Civil (vezi art. 193 alin. 3 din Noul Cod de Procedura Civila).

Ce este de fapt aceasta incheiere? O verificare pe care notarul o face in registrele nationale cu privire la urmatoarele: daca acea succesiune nu a fost cumva dezbatuta pe cale notariala – chiar si partial, doar cu privire la anumite bunuri -, daca exista testamente intocmite de defunct, daca exista declaratii de renuntare la succesiune din partea vreunui mostenitor, daca exista declaratii de acceptare expresa a succesiunii inregistrate in termenul de optiune succesorala. Rezultatul acestor verificari se cuprinde intr-o incheiere emisa de notarul public pe care reclamantul este obligat sa o depuna la instanta iar aceasta urmeaza sa tina cont de toate cele constatate atunci cand va proceda la dezbaterea respectivei succesiuni.

2. Potrivit art. 194 lit. c teza finala din NCPC, in situatia in care succesiunea include si un imobil (in covarsitoarea majoritate a cazurilor), la cererea de chemare in judecata se anexeaza un extras de carte funciara (daca imobilul are intocmita carte funciara) eliberat de oficiul de cadastru si publicitate imobiliara in raza caruia este acesta situat, iar in cazul in care imobilul nu este inscris in cartea funciara, biroul de cadastru va elibera un certificat care atesta acest fapt.

Desigur, tot ca o procedura prealabila, reclamantul va anexa la cererea sa, dovada participarii la o sedinta de informare privind medierea.

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Mare atentie la termenele prevazute de noua procedura in materie civila!

Ma refer in principal la termenul de 10 zile pentru suplinirea unor lipsuri ale cererii de chemare in judecata. Mai exact, judecatorul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza atunci cand, verificand cererea, constata ca sunt necesare completari ori se impune indeplinirea unor obligatii de catre reclamant (plata taxei de timbru, certificarea inscrisurilor pentru conformitate cu originalul, etc), transmite acestuia o comunicare scrisa acordandu-i un termen de 10 zile pentru suplinirea lipsurilor. Acest termen se acorda, ATENTIE, sub sanctiunea anularii cererii. In practica, foarte multi justitiabili primesc aceste comunicari si le ignora sau nu respecta termenul acordat de instanta. In consecinta, foarte multe actiuni in instanta (probabil unele cu sanse reale de succes) se anuleaza inainte chiar de a incepe procesul propriu zis.

Asadar, mare atentie la aceste comunicari. Chiar daca nu puteti indeplini ceea ce vi se solicita (de exemplu sa indicati CNP-ul paratului sau eventuala adresa din strainatate a acestuia), transmiteti la dosarul cauzei IN TERMEN o adresa prin care raspundeti comunicarii instantei si aratati ce demersuri ati facut in sensul de a obtine informatia ce s-a cerut.

E drept ca, in situatia in care cererea vi se anuleaza, aveti posibilitatea de a formula cerere de reexaminare, insa pentru admiterea acesteia trebuie sa furnizati instantei motive serioase pentru care ati ignorat prima comunicare ce a dus la anularea cererii.

Un lucru important de precizat este acela ca potrivit art. 45 alin. 1 lit. d din OUG nr. 80/2013, taxa de timbru se restituie in situatia in care cererea a fost anulata. Ramane insa problema timpului pierdut.

 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Sedinta de informare privind medierea poate fi efectuata si de avocat

Dupa cum probabil marea majoritate a dvs. cunoasteti, incepand cu data de 1 august 2013, in anumite materii, respectiv:

a) in domeniul protectiei consumatorilor, cand consumatorul invoca existenta unui prejudiciu ca urmare a achizitionarii unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectarii clauzelor contractuale ori garantiilor acordate, a existentei unor clauze abuzive cuprinse in contractele incheiate intre consumatori si operatorii economici ori a incalcarii altor drepturi prevazute in legislatia nationala sau a Uniunii Europene in domeniul protectiei consumatorilor;
b) in materia dreptului familiei, in situatiile prevazute la art. 64;
c) in domeniul litigiilor privind posesia, granituirea, stramutarea de hotare, precum si in orice alte litigii care privesc raporturile de vecinatate;
d) in domeniul raspunderii profesionale in care poate fi angajata raspunderea profesionala, respectiv cauzele de malpraxis, in masura in care prin legi speciale nu este prevazuta o alta procedura;
e) in litigiile de munca izvorate din incheierea, executarea si incetarea contractelor individuale de munca;
f) in litigiile civile a caror valoare este sub 50.000 lei, cu exceptia litigiilor in care s-a pronuntat o hotarare executorie de deschidere a procedurii de insolventa, a actiunilor referitoare la Registrul Comertului si a cazurilor in care partile aleg sa recurga la procedurile prevazute la art. 999-1018 din Codul de procedura civila;
g) in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate si impacarea partilor inlatura raspunderea penala, dupa formularea plangerii, daca faptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, cu conditia ca victima sa isi exprime consimtamantul de a participa la sedinta de informare impreuna cu faptuitorul:

legea sanctioneaza cu inadmisibilitatea actiunile introduse in instanta fara parcurgerea unei proceduri prealabile ce consta in informarea cu privire la posibilitatea solutionarii diferendelor pe calea medierii.

O noutate in acest domeniu a fost adusa de Legea nr. 214/2013 pentru aprobarea OUG 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe, lege publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 388 din 28 iunie 2013.

Mai exact, conform art. 2 alin. 1 indice 3 din forma noii Legi a medierii, „efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizata de catre judecator, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz in care aceasta se atesta in scris”.

De asemenea, in art. 2 alin. 1 indice 4 se intareste si se detaliaza notiunea de gratuitate a aceste proceduri de informare. Daca anterior se prevedea doar : „Pentru activitatea de informare si consiliere a partilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia, indeplinita potrivit legii anterior incheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu”, lasand astfel libertate mediatorilor sa solicite o taxa pentru eliberarea procesului verbal privind participarea la sedinta de informare, actuala modificare adusa de OUG 4/2013 prevede: „Serviciile prestate (…) sunt gratuite, neputandu-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita”.

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Onorariul avocatului

Am citit acest articol (de altfel, cat se poate de real) si m-a iritat dilema din finalul sau: „bani pentru avocati sau bani pentru reparatii”. Rapunsul e simplu: bani pentru avocati care taie chitanta. Onorariul avocatului nu e o suma pe care o dai si o pierzi. E un avans pe care, in ipoteza castigarii litigiului, il vei recupera de la partea adversa (in speta asiguratorul) cu titlu de cheltuieli de judecata.

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Raspund cautarilor 3

Partajarea unui apartament ipotecat – partajul se desfasoara ca-n oricare alt caz, cu mentiunea ca ipoteca se transfera o data cu proprietatea imobilului (fara a fi afectata in vreun fel). Cel ce primeste imobilul, il va prelua grevat de aceasta sarcina. Nu este un impediment in realizarea partajului.

Este adevarat ca nu se mosteneste creditul bancar al parintilor? – Nu, nu este adevarat. Acceptarea succesiunii implica preluarea atat a activului (bunurile) cat si a pasivul (datoriilor). Daca aveti suspiciunea ca pasivul este mai mare ca activul, acceptati succesiunea sub beneficiu de inventar (veti fi obligat la plata datoriilor doar in limita activului). In cazul acceptarii pur si simple, daca activul mostenit nu este suficient pentru acoperirea pasvului, raspundeti cu bunurile proprii pana la lichidarea pasivului.

Stabilire program vizitare minor – prezenta reclamantului nu este obligatorie – Da, nu este obligatorie prezenta, puteti fi reprezentat.

Cum pot sa divortez din strainatate? – Va angajati un avocat sa va reprezinte. Am explicat in articolul anterior care sunt conditiile in care se poate lipsi la propriul divort.

Contestarea expertizei la teren in partaj – Da, formulati obiectiuni la raportul de expertiza in care explicati in detaliu ce a gresit expertul.  Atentie, faceti acest lucru la termenul imediat urmator dupa ce ati studiat raportul de expertiza.

Pot fi scutita de onorariu in cazul unui proces? – Presupunand ca va referiti la onorariul de expert, da. In situatia in care veniturile pe membru de familie sunt mai mici de 500 lei lunar si nu ati mai beneficiat in ultimele 12 luni de ajutor public judiciar, puteti formula o cerere prin care sa solicitati acest lucru. Puteti de asemenea sa fiti scutita pe aceeasi cale si de onorariul de avocat. Probati indeplinirea conditiilor de a beneficia de ajutor public judiciar si solicitati avocat din oficiu ce va fi platit din fondurile Ministerului Justitiei.

Daca nu se plateste taxa de timbru pentru partaj bunuri comune, se poate amana pronuntarea? – Nu, in aceasta situatie cererea se anuleaza ca netimbrata daca instanta v-a pus in vedere obligatia achitarii taxei si dvs. nu v-ati conformat.

Cum pot sa consult un dosar pe rol? – Intre doua termene, formulati o cerere de studiu dosar si va prezentati cu ea si cu buletinul (cu care dovediti ca sunteti parte in proces) la arhiva instantei.

Rudele ca martori in procesul civil de stabilire program vizitare minor – Nu, nu puteti. Rudele (mai putin descendentii) sunt admisi ca martori doar in procesul de divort.

Cat costa taxa succesorala la o valoare de 30.000? – 3%. Daca se solicita si stabilirea calitatii de mostenitor se mai achita cate 50 lei/persoana.

Tranzactie program vizitare minor – Da, parintii pot ajunge la o intelegere pe acest aspect si vor solicita instantei sa ia act de intelegerea lor.

Primul act de executare silita – O cautare interesanta. Cf. art. 387 C.pr.civ.”In afara de cazurile cand legea prevede altfel, executarea poate incepe numai dupa ce se va comunica debitorului o somatie” cuprinzand o serie de mentiuni prevazute de lege. Prin somatie se stabileste un termen in care debitorul sa achite de bunavoie obligatia. Acest act este f. important. 1) Pentru ca obligatia de la 387 este prevazuta sub sanctiunea nulitatii (daca executorul nu trimite somatia, executarea este nula) 2) Pentru ca de acest act se leaga termenul de formulare al contestatiei (daca se contesta intreaga executare, contestatia se formuleaza in termen de 15 zile de la primirea somatiei).

Donatia parintilor la casatorie – Presupunand ca vreti sa aflati ce regim au aceste bunuri, va spun ca darurile de nunta sunt bunuri comune ale sotilor.

Bunurile primite donatie pot fi executate silit? – Da. Indiferent de modalitatea de dobandire, daca bunurile sunt in proprietatea debitorului (si donatia da, transfera proprietatea) ele pot fi executate silit.

Si cautarile ce mi s-au parut simpatice:

1. Lucrez ca jurist la firma de recuperat creante. – Felicitari! Si cum e? Salariu mare?

2. Cand pot sa divortez? – Cand nu mai vreti sa fiti casatorit.

3. Modul de abordare a unei discutii cu un avocat – Ca la popa. Calm, relaxat si mai ales, FOARTE SINCER.

 

 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Amanarea pronuntarii

Am constatat in diverse ocazii ca oamenii nu inteleg ce inseamna si de ce apare amanarea pronuntarii intr-o cauza.

Care e de fapt procedeul (cel putin teoretic) al pronuntarii unei hotarari intr-o cauza? In ziua in care procesul se termina si se formuleaza de catre parti concluziile pe fond (solicitarile partilor la finalul procesului, cum doresc ei sa fie rezolvata de catre judecator problema supusa analizei, daca pretentia reclamantului este intemeiata sau nu si de ce), instanta declara ca „ramane in pronuntare”. Acest lucru inseamna ca procesul a luat sfarsit iar, potrivit dispozitiilor codului de procedura civila, judecatorul este obligat ca, in secret, sa chibzuiasca asupra cauzei. Atunci cand si-a format o opinie si a a luat o decizie in ceea ce priveste cauza, este de asemenea obligat sa pronunte aceasta solutie, in aceeasi zi, in sedinta publica, chiar in lipsa partilor. Asadar, cel putin teoretic, judecatorul ar trebui ca, in aceeasi zi, sa se intoarca in sala de judecata si sa pronunte solutia in mod public. In practica, foarte putini judecatori fac acest lucru. Solutia se consemneaza in condica de sedinte a instantei in cursul zilei urmatoare.

Totusi, daca dosarul este unul mai complex si instanta apreciaza ca nu se poate pronunta in aceeasi zi si are nevoie de timp suplimentar pentru a hotari, legea ii permite sa amane pronuntarea hotararii pentru un termen de pana la 7 zile, timp in care sa poata delibera. Insa, deoarece codul de procedura civila nu distinge, instantele (cel putin cele de aici din Vrancea unde profesez  ca avocat si cunosc situatia) se folosesc de aceasta facilitate chiar de mai multe ori, amanand succesiv pronuntarea pentru intervale de cate o saptamana (am avut dosar in care s-a amanat pronuntarea de 3 ori, deci 21 zile fata de momentul concluziilor pe fond).

Uneori amanarea pronuntarii este solicitata chiar de parti pentru ca, pe langa concluziile orale formulate asupra cauzei, sa aiba posibilitatea sa redacteze si sa depuna la dosar si concluzii scrise.

In principiu, amanarea pronuntarii este un lucru bun deoarece instanta are mai mult timp pentru a analiza situatia si sunt sanse sporite sa pronunte o solutie corecta. Singurul impediment ar putea fi acela este ca prelungeste asteptarea partilor care doresc sa cunoasca cat mai rapid solutia in dosar.

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page