Ce se intampla atunci cand justitia vrea sa fie ferma si sa-ti arate foarte clar ca plangerea ta este neintemeiata? O respinge judecatorul fondului, tu, petentul, faci apel, apelul SE ADMITE, insa doar pentru o secunda, cat sa-ti fie respinsa plangerea inca o data (pentru alte motive, speram). Asadar, cititi solutia pana la final, nu va bucurati de inselatorul inceput care spune ”admite apelul”. O solutie de admitere nu e intotdeauna pozitiva pana la final, dupa cum vedem in cazul de mai jos.
Am constatat in diverse ocazii ca oamenii nu inteleg ce inseamna si de ce apare amanarea pronuntarii intr-o cauza.
Care e de fapt procedeul (cel putin teoretic) al pronuntarii unei hotarari intr-o cauza? In ziua in care procesul se termina si se formuleaza de catre parti concluziile pe fond (solicitarile partilor la finalul procesului, cum doresc ei sa fie rezolvata de catre judecator problema supusa analizei, daca pretentia reclamantului este intemeiata sau nu si de ce), instanta declara ca „ramane in pronuntare”. Acest lucru inseamna ca procesul a luat sfarsit iar, potrivit dispozitiilor codului de procedura civila, judecatorul este obligat ca, in secret, sa chibzuiasca asupra cauzei. Atunci cand si-a format o opinie si a a luat o decizie in ceea ce priveste cauza, este de asemenea obligat sa pronunte aceasta solutie, in aceeasi zi, in sedinta publica, chiar in lipsa partilor. Asadar, cel putin teoretic, judecatorul ar trebui ca, in aceeasi zi, sa se intoarca in sala de judecata si sa pronunte solutia in mod public. In practica, foarte putini judecatori fac acest lucru. Solutia se consemneaza in condica de sedinte a instantei in cursul zilei urmatoare.
Totusi, daca dosarul este unul mai complex si instanta apreciaza ca nu se poate pronunta in aceeasi zi si are nevoie de timp suplimentar pentru a hotari, legea ii permite sa amane pronuntarea hotararii pentru un termen de pana la 7 zile, timp in care sa poata delibera. Insa, deoarece codul de procedura civila nu distinge, instantele (cel putin cele de aici din Vrancea unde profesez ca avocat si cunosc situatia) se folosesc de aceasta facilitate chiar de mai multe ori, amanand succesiv pronuntarea pentru intervale de cate o saptamana (am avut dosar in care s-a amanat pronuntarea de 3 ori, deci 21 zile fata de momentul concluziilor pe fond).
Uneori amanarea pronuntarii este solicitata chiar de parti pentru ca, pe langa concluziile orale formulate asupra cauzei, sa aiba posibilitatea sa redacteze si sa depuna la dosar si concluzii scrise.
In principiu, amanarea pronuntarii este un lucru bun deoarece instanta are mai mult timp pentru a analiza situatia si sunt sanse sporite sa pronunte o solutie corecta. Singurul impediment ar putea fi acela este ca prelungeste asteptarea partilor care doresc sa cunoasca cat mai rapid solutia in dosar.
Loading ...