Articole Etichetate: martori

Raspund cautarilor 3

Partajarea unui apartament ipotecat – partajul se desfasoara ca-n oricare alt caz, cu mentiunea ca ipoteca se transfera o data cu proprietatea imobilului (fara a fi afectata in vreun fel). Cel ce primeste imobilul, il va prelua grevat de aceasta sarcina. Nu este un impediment in realizarea partajului.

Este adevarat ca nu se mosteneste creditul bancar al parintilor? – Nu, nu este adevarat. Acceptarea succesiunii implica preluarea atat a activului (bunurile) cat si a pasivul (datoriilor). Daca aveti suspiciunea ca pasivul este mai mare ca activul, acceptati succesiunea sub beneficiu de inventar (veti fi obligat la plata datoriilor doar in limita activului). In cazul acceptarii pur si simple, daca activul mostenit nu este suficient pentru acoperirea pasvului, raspundeti cu bunurile proprii pana la lichidarea pasivului.

Stabilire program vizitare minor – prezenta reclamantului nu este obligatorie – Da, nu este obligatorie prezenta, puteti fi reprezentat.

Cum pot sa divortez din strainatate? – Va angajati un avocat sa va reprezinte. Am explicat in articolul anterior care sunt conditiile in care se poate lipsi la propriul divort.

Contestarea expertizei la teren in partaj – Da, formulati obiectiuni la raportul de expertiza in care explicati in detaliu ce a gresit expertul.  Atentie, faceti acest lucru la termenul imediat urmator dupa ce ati studiat raportul de expertiza.

Pot fi scutita de onorariu in cazul unui proces? – Presupunand ca va referiti la onorariul de expert, da. In situatia in care veniturile pe membru de familie sunt mai mici de 500 lei lunar si nu ati mai beneficiat in ultimele 12 luni de ajutor public judiciar, puteti formula o cerere prin care sa solicitati acest lucru. Puteti de asemenea sa fiti scutita pe aceeasi cale si de onorariul de avocat. Probati indeplinirea conditiilor de a beneficia de ajutor public judiciar si solicitati avocat din oficiu ce va fi platit din fondurile Ministerului Justitiei.

Daca nu se plateste taxa de timbru pentru partaj bunuri comune, se poate amana pronuntarea? – Nu, in aceasta situatie cererea se anuleaza ca netimbrata daca instanta v-a pus in vedere obligatia achitarii taxei si dvs. nu v-ati conformat.

Cum pot sa consult un dosar pe rol? – Intre doua termene, formulati o cerere de studiu dosar si va prezentati cu ea si cu buletinul (cu care dovediti ca sunteti parte in proces) la arhiva instantei.

Rudele ca martori in procesul civil de stabilire program vizitare minor – Nu, nu puteti. Rudele (mai putin descendentii) sunt admisi ca martori doar in procesul de divort.

Cat costa taxa succesorala la o valoare de 30.000? – 3%. Daca se solicita si stabilirea calitatii de mostenitor se mai achita cate 50 lei/persoana.

Tranzactie program vizitare minor – Da, parintii pot ajunge la o intelegere pe acest aspect si vor solicita instantei sa ia act de intelegerea lor.

Primul act de executare silita – O cautare interesanta. Cf. art. 387 C.pr.civ.”In afara de cazurile cand legea prevede altfel, executarea poate incepe numai dupa ce se va comunica debitorului o somatie” cuprinzand o serie de mentiuni prevazute de lege. Prin somatie se stabileste un termen in care debitorul sa achite de bunavoie obligatia. Acest act este f. important. 1) Pentru ca obligatia de la 387 este prevazuta sub sanctiunea nulitatii (daca executorul nu trimite somatia, executarea este nula) 2) Pentru ca de acest act se leaga termenul de formulare al contestatiei (daca se contesta intreaga executare, contestatia se formuleaza in termen de 15 zile de la primirea somatiei).

Donatia parintilor la casatorie – Presupunand ca vreti sa aflati ce regim au aceste bunuri, va spun ca darurile de nunta sunt bunuri comune ale sotilor.

Bunurile primite donatie pot fi executate silit? – Da. Indiferent de modalitatea de dobandire, daca bunurile sunt in proprietatea debitorului (si donatia da, transfera proprietatea) ele pot fi executate silit.

Si cautarile ce mi s-au parut simpatice:

1. Lucrez ca jurist la firma de recuperat creante. – Felicitari! Si cum e? Salariu mare?

2. Cand pot sa divortez? – Cand nu mai vreti sa fiti casatorit.

3. Modul de abordare a unei discutii cu un avocat – Ca la popa. Calm, relaxat si mai ales, FOARTE SINCER.

 

 

Procesul penal pe intelesul tuturor

Procesul penal are doua etape distincte, fiecare de o importanta deosebita: urmarirea penala si judecata.

Faza de urmarire penala are drept scop strangerea tuturor probelor pentru a stabili daca s-a savarsit o infractiune, care este identitatea faptuitorului si pentru a se stabili raspunderea acestuia. Urmarirea penala se efectueaza de organele de politie (organe de urmarire penala) sub supravegherea procurorului (anumite acte se efectueaza doar personal de procuror).

Procesul penal se declanseaza din oficiu (autosesizare), ca urmare a unui denunt (formulat de oricine ia cunostinta despre savarsirea unei infractiuni) sau ca urmare a unei plangeri formulate de persoana vatamata (in cazul acelor infractiuni pentru care Codul penal prevede in mod expres aceasta modalitate de declansare a procesului penal).

Astfel, in cadrul urmaririi penala, dupa ce organul de cercetare penala stabileste identitatea faptuitorului, procedeaza la strangerea tuturor acelor probe care sa demonstreze vinovatia. Se audiaza persoanele implicate: invinuitul, eventualii martori, se efectueaza expertizele necesare (dupa caz: medico-legala, auto, etc) si se administreaza orice alta proba apreciata ca utila in aflarea adevarului. Atunci cand organul de cercetare penala considera ca exista suficiente probe, intocmeste un referat de terminare a urmaririi penale si inainteaza dosarul procurorului cu o propunere. Aceasta propunere poate fi:

1.Clasarea cand nu exista invinuit in cauza.

2. Scoaterea de sub urmarire penala atunci cand se constata ca:

a. Fapta nu exista.

b. Fapta nu este prevazuta de legea penala.

b.1. Fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

c. Fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat.

d. Faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii.

e. Exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei (legitima aparare, starea de necesitate – cand se savarseste fapta pentru a inlatura un pericol mai mare ce s-ar fi putut produce – , constrangerea fizica si constrangerea morala, cazul fortuit – cand fapta este consecinta unor imprejurari ce nu puteau fi prevazute – , iresponsabilitatea, betia – din cauze independente de vointa faptuitorului, minoritatea faptutorului, eroarea de fapt – cand faptuitorul la momentul savarsirii faptei nu cunostea existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei).

3.  Incetarea urmaririi penale cand:

f. lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale;

g. a intervenit amnistia, prescriptia ori decesul faptuitorului sau, dupa caz, radierea persoanei juridice atunci cand are calitatea de faptuitor;

h. a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat ori a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala;

i. s-a dispus inlocuirea raspunderii penale;

i1.. exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege;

j. exista autoritate de lucru judecat.

4. Trimiterea in judecata.

Atunci cand urmarirea penala este terminata, intreg materialul de urmarire impreuna cu propunerea organului de cercetare se inainteaza procurorului care le analizeaza si la, randul sau, dispune.

Un element important ce merita amintit este obligativitatea organului de cercetare penala de a-i prezenta inculpatului intregul material de urmarire penale la finalul cercetarilor precum si dreptul acestuia de a formula cereri noi in aceasta etapa. Dupa ascultarea inculpatului, procurorul dispune. Fie se pronunta prin ordonanta atunci cand decide clasarea, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale, fie prin rechizitoriu atunci cand decide trimiterea in judecata.

Amintesc aici si faptul ca, atunci cand procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala pentru ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, el va aplica una din sactiunile cu caracter administrativ prevazute la art. 91 C.pen. si anume: mustrarea, mustrarea cu avertisment sau amenda de la 10 la 1000 lei.

Rechizitoriul constituie actul de sesizare al instantei si trebuie verificat sub aspectul legalitatii de catre prim-procuror. Daca acesta nu-l infirma, va fi inaintat instantei competente impreuna cu dosarul cauzei.

Un alt element important legat de acasta faza a urmarii penale ce merita amintit aici este procedura plangerii impotriva solutiei procurorului de netrimitere in judecata. Astfel, daca solutia procurorului de netrimitere in judecata (de scoatere de sub urmarire sau de incetare a urmaririi penale) nu vi se pare cea corecta, puteti formula o plangere impotriva acestei solutii, plangere adresata prim-procurorului Parchetului. Daca si solutionarea acestei plangeri va este nefavorabila, impotriva solutiei puteti formula plangere la instanta competenta sa judece cauza in prima instanta.

Daca procurorul a dispus intocmirea rechizitoriului si trimiterea in judecata, urmeaza cea de-a doua etapa importanta a procesului penal si anume faza de judecata.

In aceasta etapa in principiu se reaudiaza partile, martorii audiati in faza de urmarire penala (urmandu-se principiul nemijlocirii in sensul ca toate probele trebuie administrate direct in fata judecatorului ce va pronunta o solutie in cauza), se administreaza eventuale alte probe propuse de parti si, la final, judecatorul se pronunta. In cursul cercetarii judecatoresti pot aparea o serie de situatii dupa cum urmeaza:

– atunci cand se constata ca cercetarea penala a fost efectuata de un organ necompetent, cauza se restituie pentru refacerea urmaririi penale;

– instanta poate dispune schimbarea incadrarii juridice data faptei prin actul de sesizare;

– instanta poate dispune extinderea actiunii penale si pentru alte acte materiale ce intra in continutul aceleiasi fapte;

– se poate de asemenea extinde procesul penal si pentru alte fapte descoperite in sarcina inculpatului;

– se poate extinde procesul penal si cu privire la alte persoane.

Solutia finala a instantei poate fi de condamnare atunci cand fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat ori de achitare sau incetare a procesului penal cand exista vreuna din cauzele enumerate mai sus pentru care procurorul dispune scoaterea de sub urmarire sau incetarea urmaririi. Daca existenta vreunei din aceste cauze se constata in faza de judecata solutia instantei este de achitare sau de incetare a procesului penal.

Cam asta pe scurt despre procesul penal. Am incercat sa nu complic foarte mult acest text gandindu-ma doar sa va ofer un scurt ghid  „de orientare” in procesul penal, sa stiti de unde si cum incepe, ce trebuie facut, ce se poate intampla. Va stau insa la dispozitie in comentarii pentru intrebari specifice.