Index Articole

Poate executorul judecatoresc sa-mi ia copilul cu forta?

Pentru ca m-a intrebat cineva prin email acest lucru, cred ca e util sa raspund aici in caz ca mai sunt si alti parinti ce-si pun aceasta intrebare.

Nu. Conform actualei proceduri in materia executarii hotararilor judecatoresti referitoare la minori, daca executorul judecatoresc constata ca insusi minorul refuza categoric sa il paraseasca pe parintele la care se afla (ori, dupa caz, bunic/ruda/tutore) sau manifesta aversiune fata de parintele ce a venit sa-l ia, pur si simplu se intocmeste un proces verbal in care executorul consemneaza aceasta situatie si, sub nicio forma, nu poate lua minorul cu forta.

Ulterior, procesul verbal intocmit se comunica Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului care, la randul sau, va sesiza instanta pentru ca aceasta sa dispuna un program de consiliere psihologica a acelui copil, pentru o perioada ce nu va depasi 3 luni. La finalul acestei perioade, psihologul numit de instanta va intocmi un raport pe care il va transmite inclusiv executorului judecatoresc. Dupa primirea raportului, executorul reia procedura de executare. Daca si de aceasta data se izbeste de refuzul minorului, poate sesiza instanta de la locul unde se afla minorul pentru stabilirea unor penalitati in sarcina debitorului (persoana la care se afla copilul: parinte/bunic/ruda/tutore).

Toate cele de mai sus se regasesc in dispozitiile art. 910-914 din Codul de procedura civila.

 

10 metode sigure ca sa castigi procesul si sa ai o colaborare buna cu avocatul tau.

1. Tu stii mai bine. Tu ii spui avocatului ce e de facut, nu el tie. Competenta ta este bazata pe cursurile de drept pe care le-ai facut acum 10 ani la Universitatea Libera din Polovragi. Tu, de fapt, n-ai nevoie de avocat, ai putea sa te reprezinti si singur, dar ai zis sa iei totusi un avocat, ca astia sunt mai la curent cu partea de procedura, dar altfel, nu mare lucru de capul lor oricum.

2. Daca e nevoie, minte-l. Spune-i avocatului tau doar versiunea „oficiala”, pentru instanta, nu adevarul si – in nici un caz – tot adevarul. Daca te prinde ca l-ai mintit, da-o scaldata, ca n-a inteles el bine. Da-l naibii de fraier bagacios, ca n-are de ce sa stie el toate alea. De exemplu, daca te-au arestat ca ai furat, jura-te in fata avocatului ca e o inscenare si tu esti alb ca lacrima. Da vina pe politai, ca e abuziv, rasist si te-a discriminat. Adu-ti aminte, avocatul e doar un gigel, singurul tau prieten esti tu insuti. Si oricum, adevarul este subiectiv.

3. Negociaza la sange onorariul. Explica-i avocatului cazul tau complicat, cum l-ai umplut de sange in prima instanta ca ai fost tu jder si te-ai reprezentat singur, dar ai ajuns acum la apel, in ceasul al 12-lea si acum siiiiiiigur o sa castigi, caci Forta, Dreptatea si Dumnezeu sunt de partea ta. Apoi, cand avocatul iti spune cat te va costa tot procesul, spune-i in fata: „Mi se pare exagerat de mult!” si stramba din nas. Odata stabilit onorariul, nu il plati niciodata la timp si nici in intregime.

4. Nu uita, merita sa dai bani pe niste tigari bune, pe o sticla de whiskey buna, pe o vacanta la all inclusive la bulgari, pe o plasma cu diagonala de 80 de cm, dar pe avocat nu merita sa arunci cu banii, ca astia oricum te fenteaza si nu e nimic de capul lor. Cu cat ai un proces mai greu, cu atat avocatul va incerca sa iti ia bani mai multi, insa nu uita ca risipa este dusmanul prosperitatii si daca vrei sa reusesti in viata trebuie sa fii scump la tarate si ieftin la faina.

5. Daca un avocat iti cere un onorariu mare, du-te la unul mai ieftin. Toti avocatii sunt la fel (niste rechini). In plus, istoria ne arata ca Dacia noastra merge la fel de bine ca Mercedesul, da’ e mai ieftina.

6. Nici un email sau telefon pe care ti-l da avocatul nu e suficient de important ca sa raspunzi la el, cu atat mai putin sa raspunzi urgent. De obicei iti scrie sau te suna ca sa iti puna intrebari cretine. La cati bani i-ai dat onorariu, ar trebui sa stie singur, nu sa te intrebe pe tine.

7. Tine minte: daca ai facut contract de reprezentare cu un avocat, e ca si cum l-ai cumparat si e al tau. Acum poti sa il suni la orice ora din zi si din noapte, de cate ori ai vreo curiozitate, vreo angoasa existentiala sau nevoia sa vorbesti cu un prieten. Intrucat avocatii tind sa fie ocupati in timpul zilei, cel mai bine e sa ii suni seara si – de preferinta – in weekend. Sambata pe la 9-10 seara este timpul optim. Daca avocatul nu iti raspunde la telefon, insista. Inseamna ca face altceva si te ignora. Nu, pe bune, chiar asta inseamna.

8. Indiferent de problema pe care o ai, nu uita ca avocatul tau este probabil cumparat de partea adversa si lucreaza impotriva ta. Esti prins fara iesire intr-o conspiratie si toata lumea unelteste sa te distruga. Fii vigilent!

9. Un avocat bun este un avocat care intelege din prima secunda ca tu esti 100% un minunat si intreaga dreptate este de partea ta, ca asa e cum spui tu (si nu altfel) si care iti promite imediat ca iti va castiga procesul. Corolar: un avocat care iti atrage atentia ca s-ar putea sa te inseli sau ca lucrurile nu sunt atat de simple pe cat ti-e tie evident, este corupt de Satana si probabil ca e deja cumparat de cei care conspira impotriva ta (vezi pct. 8)

10. A te judeca este o placere, o activitate ce iti aduce numai satisfactii si realizari, un izvor de pace sufleteasca si rejuvenare a increderii de sine, modalitatea cea mai buna de a obtine reparatie morala si razbunarea cuvenita. A te judeca este un scop in sine. Daca cineva te cheama in judecata, cheama-l si tu pe el. Daca instanta pronunta o hotarare nedreapta (ori nu suficient de satisfacatoare), fa musai apel. Orice ti-ar zice avocatul tau (vezi si punctul 8), sa nu cumva sa ajungi la o intelegere in afara tribunalului, caci e clar ca e o conspiratie impotriva ta, cu scopul de a te fraieri.

Disclaimer: Acest text trebuie inteles fix pe dos. Dar dvs., clientul inteligent caruia ma adresez, ati inteles deja asta.

Suspendarea contractului de munca – decizie de neconstitutionalitate

Suspendarea contractului de munca, din initiativa angajatorului, în cazul în care acesta a formulat plângere penala împotriva salariatului, este neconstitutionala, potrivit deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei din data de 23.04.2015.

https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-160

Decizie privind nepurtarea centurii de siguranta

Uneori, solutiile ne surprind si pe noi.

„Purtarea centurii de siguranta constituie obligatia conducatorilor auto si nu o contraventie”

http://www.avocatura.com/stire/12598/judecatoria-focsani-purtarea-centurii-de-siguranta-constituie-obligatia-conducat.html

Ce inseamna ”cheltuieli de personal” in perioada rezidentiatului? Consecinte pentru medici.

O veste buna si pentru medicii rezidenti! ICCJ a hotarat ca sintagma ”cheltuieli de personal” nu include salariile primite de medic pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului. In practica, aceasta decizie lasa medicilor libertatea de a parasi spitalul chiar inainte de expirarea perioadei pentru care s-au obligat sa lucreze in cadrul aceluiasi spital dupa terminarea perioadei de rezidentiat. In situatia nerespectarii acestei clauze de catre fostul medic rezident, spitalul nu va putea pretinde restituirea sumelor platite ca salariu, ci doar eventuale alte sume investite in pregatirea profesionala a medicului. Pe site-ul ICCJ a fost publicata in extras decizia curtii:

Decizia nr.5 în dosarul nr.10/2014                               

Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (71) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, prin raportare la art. 38 si art. 159 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma <cheltuieli de personal> nu include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului, iar drepturile salariale incasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregatirea profesionala, in situatia in care medicul rezident nu isi respecta obligatia asumata de a continua raporturile de munca pentru o anumita perioada cu spitalul in care a desfasurat programul de rezidentiat, chiar daca o atare clauza ar fi prevazuta in actul aditional la contractul individual de munca, incheiat in conditiile art. 196 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin.(4) din Codul de procedura civila.

Nulitatea proceselor verbale de amenda pentru lipsa rovignetei

În 16 februarie a.c., Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca sunt nule amenzile aplicate soferilor pentru lipsa rovignetei si transmise acestora prin posta pe suport de hartie daca nu poarta semnatura olografa a agentului constatator.  Potrivit comunicatului transmis pe site-ul ICCJ:

Decizia nr.6  în dosarul nr. 14/2014

Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.17 din Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile, raportate la dispozitiile art.4 pct.1-4 si art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnatura electronica, republicata, procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor prevazute de art.8 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, incheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) si alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sanctionate contraventional pe suport de hartie, sunt lovite de nulitate absoluta in lipsa semnaturii olografe a agentului constatator.

Obligatorie, potrivit art.517 alin.(4) din Codul de procedura civila.

Cand se prescrie amenda?

In cazul in care considerati ca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu v-a fost comunicat in termenul legal prevazut, aveti posibilitatea sa va adresati instantei, de preferinta prin intermediul unui avocat, cu scopul de a se constata ca sunt intrunite conditiile pentru a se prescrie amenda.

Despre termenul legal prevazut aflam din O.G. 5/2015, prin au fost aduse urmatoarele modificari OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor:

„1) Executarea sanctiunilor contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de cel mult doua luni de la data aplicarii sanctiunii.
(2) Comunicarea se face de catre organul care a aplicat sanctiunea, în termen de cel mult doua luni de la data aplicarii acesteia.
(3) În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuza sa semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a înstiintarii de plata se face de catre agentul constatator în termen de cel mult doua luni de la data încheierii.”

 

Legea penala mai favorabila

Dupa o usoara balbaiala intre ICCJ si CCR, s-a lamurit si problema legii penale mai favorabile. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penala al ICCJ a stabilit recent (27 mai) ca nu este permisa combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la conditiile de existenta si sanctionare ale infractiunii in forma continuata.

Sigur, in 14 aprilie, ICCJ avusese o parere usor diferita si stabilise ca legea penala se aplica pe institutii autonome mai favorabile.

Actuala opinie vine urmare a deciziei CCR din 6 mai cand Curtea, in unanimitate: „Admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 5 din Codul penal sunt constitutionale in masura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile”.

Acum ca problema s-a clarificat, ramane interesanta discriminare intre cei ce au savarsit o fapta penala sub imperiul legii vechi dar sunt judecati pe legea noua versus cei deja condamnati pe legea veche. De urmarit ce va iesi de aici.

Rezolvarea laturii civile in procesul penal

Regula este aceea ca prin hotararea de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, instanta se pronunta si asupra actiunii civile. Ce inseamna insa actiune civila? Pe intelesul tuturor, procesul penal are doua laturi majore: latura penala ce vizeaza sanctionarea persoanei gasite vinovata de savarsirea unei infractiuni si latura civila ce vizeaza acoperirea daunelor suferite de persoana vatamata urmare a savarsirii acelei infractiuni.

Daca instanta pronunta achitarea inculpatului:

-intrucat fapta savarsita nu are gradul de pericol social al unei infractiuni (cu consecinta aplicarii unei sanctiuni administrative) ori

– instanta a constatat existenta vreunei cauze ce inlatura caracterul penal al faptei (legitima aparare, starea de necesitate – cand se savarseste fapta pentru a inlatura un pericol mai mare ce s-ar fi putut produce – , constrangerea fizica si constrangerea morala, cazul fortuit – cand fapta este consecinta unor imprejurari ce nu puteau fi prevazute – , iresponsabilitatea, betia – ATENTIE: betia din cauze independente de vointa faptuitorului, nu betia voluntara, minoritatea faptutorului, eroarea de fapt – cand faptuitorul la momentul savarsirii faptei nu cunostea existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei) ori

– faptei ii lipseste vreunul din elementele constitutive ale infractiunii

in toate aceste situatii, instanta POATE obliga la repararea pagubei materiale si a daunelor morale, in conditiile legii civile. Asadar, in aceste cazuri, instanta va analiza de la caz la caz, in functie de elementele specifice ale fiecarei spete, legea lasandu-i libertatea sa aprecieze daca se impune sau nu repararea laturii civile.

Pe de alta parte, instanta NU poate acorda despagubiri atunci cand constata ca fapta nu exista ori nu a fost savarsita de inculpat.

Mai exista o serie de situatii in care instanta lasa nesolutionata latura civila si anume:

– cand se pronunta achitarea pentru ca fapta nu este prevazuta de legea penala;

– cand se pronunta incetarea procesului penal intrucat lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori vreo alta conditie pentru punerea in miscare a actiunii penale sau atunci cand exista autoritate de lucru judecat (inculpatul a mai fost judecat definitiv si irevocabil pentru aceeasi fapta). Aceeasi situatie apare atunci cand plangerea prealabila a fost retrasa.

Toate situatiile sus mentionate sunt reglementate in dispozitiile art. 346 Cod procedura penala.

Alte proceduri prealabile in materie civila

In afara de procedurile specifice in materia partajului judiciar (proceduri despre care am vorbit intr-un articol anterior), exista si alte situatii in care sesizarea instantei nu se poate face decat dupa indeplinirea unei proceduri prealabile. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.

De mentionat ca neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii (vezi art 193 NCPC).

In materia contenciosului administrativ ramane in vigoare procedura prealabila conform art. 7 din Legea nr. 554/2004. Dispozitia legala in discutie instituie obligatia persoanei care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente.

Concilierea directa in materie comerciala (prevazuta de art 720 indice 1 din vechiul Cod de procedura civila) nu mai este obligatorie.

In materia ordonantei de plata, debitorul trebuie somat conform art. 1014 NCPC. Somatia se transmite prin intermediul executorului judecatoresc sau prin scrisoare recomandata, cu continut declarat si confirmare de primire, prin ea solicitandu-se debitorului sa achite suma datorata in termen de 15 zile de la primirea somatiei. IMPORTANT: somatia astfel transmisa intrerupe prescriptia extinctiva.