Articole Etichetate: ICCJ

Ce inseamna ”cheltuieli de personal” in perioada rezidentiatului? Consecinte pentru medici.

O veste buna si pentru medicii rezidenti! ICCJ a hotarat ca sintagma ”cheltuieli de personal” nu include salariile primite de medic pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului. In practica, aceasta decizie lasa medicilor libertatea de a parasi spitalul chiar inainte de expirarea perioadei pentru care s-au obligat sa lucreze in cadrul aceluiasi spital dupa terminarea perioadei de rezidentiat. In situatia nerespectarii acestei clauze de catre fostul medic rezident, spitalul nu va putea pretinde restituirea sumelor platite ca salariu, ci doar eventuale alte sume investite in pregatirea profesionala a medicului. Pe site-ul ICCJ a fost publicata in extras decizia curtii:

Decizia nr.5 în dosarul nr.10/2014                               

Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (71) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, prin raportare la art. 38 si art. 159 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma <cheltuieli de personal> nu include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului, iar drepturile salariale incasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregatirea profesionala, in situatia in care medicul rezident nu isi respecta obligatia asumata de a continua raporturile de munca pentru o anumita perioada cu spitalul in care a desfasurat programul de rezidentiat, chiar daca o atare clauza ar fi prevazuta in actul aditional la contractul individual de munca, incheiat in conditiile art. 196 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin.(4) din Codul de procedura civila.

Nulitatea proceselor verbale de amenda pentru lipsa rovignetei

În 16 februarie a.c., Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca sunt nule amenzile aplicate soferilor pentru lipsa rovignetei si transmise acestora prin posta pe suport de hartie daca nu poarta semnatura olografa a agentului constatator.  Potrivit comunicatului transmis pe site-ul ICCJ:

Decizia nr.6  în dosarul nr. 14/2014

Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.17 din Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile, raportate la dispozitiile art.4 pct.1-4 si art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnatura electronica, republicata, procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor prevazute de art.8 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, incheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) si alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sanctionate contraventional pe suport de hartie, sunt lovite de nulitate absoluta in lipsa semnaturii olografe a agentului constatator.

Obligatorie, potrivit art.517 alin.(4) din Codul de procedura civila.

Legea penala mai favorabila

Dupa o usoara balbaiala intre ICCJ si CCR, s-a lamurit si problema legii penale mai favorabile. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penala al ICCJ a stabilit recent (27 mai) ca nu este permisa combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la conditiile de existenta si sanctionare ale infractiunii in forma continuata.

Sigur, in 14 aprilie, ICCJ avusese o parere usor diferita si stabilise ca legea penala se aplica pe institutii autonome mai favorabile.

Actuala opinie vine urmare a deciziei CCR din 6 mai cand Curtea, in unanimitate: „Admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 5 din Codul penal sunt constitutionale in masura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile”.

Acum ca problema s-a clarificat, ramane interesanta discriminare intre cei ce au savarsit o fapta penala sub imperiul legii vechi dar sunt judecati pe legea noua versus cei deja condamnati pe legea veche. De urmarit ce va iesi de aici.