O sa incerc sa raspund la cateva dintre intrebarile celor ce au ajuns pe acest blog cautand diverse raspunsuri de natura juridica.
1. „Are dreptul un executor judecatoresc sa ridice lucruri din casa fara hotarare judecatoreasca?”
Un executor judecatoresc are dreptul sa procedeze la executare silita atunci cand a fost investit pe baza unui titlu excutoriu. Titlul executoriu poate fi constituit dintr-o hotarare judecatoreasca (situatia cea mai frecventa) dar si din alte inscrisuri extrajudiciare carora legea le recunoaste puterea executorie (contracte, cambia, biletul la ordin).
2. „La partaj succesoral, ce se intimpla daca un mostenitor nu se prezinta?”
Daca unul dintre mostenitori nu se prezinta la judecarea procesului avand ca obiect partaj succesoral, nu e nicio problema cata vreme a fost legal citat. Exista impedimentul ca nu puteti stinge procesul printr-o tranzactie. Dar in rest, e alegerea fiecaruia daca se prezinta sau nu in cadrul procesului. Singura conditie este ca toata lumea sa fie legal si corect citata. Prezenta nu e obligatorie in cadrul acestui tip de proces.
3. „deschidere succesiune dupa ce un bun a fost vandut”
Mostenitorul care a instrainat un bun aflat in proprietatea indiviza a tuturor succesorilor va fi obligat de instanta sa readuca VALORIC acest bun la masa succesorala si sa plateasca celorlalti mostenitori cota-parte ce li se cuvine. Nu are nicio alta relevanta asupra dezbaterii succesiunii decat aceea ca implica probatorii suplimentare (ca orice bun contestat).
4. „Partaj bun primit prin donatie”, „donatiile primite de unul din soti se impart la divort?”
Bunurile primite prin donatie au calitatea de bun propriu al celui ce le-a primit si nu pot face obiectul unui partaj de bunuri comune dupa un divort (presupunand ca la asta va refereati). In afara de situatia in care donatia s-a facut in considerarea ambilor soti (situatie in care bunul devine comun si face obiectul partajului).
5. „ramane in pronuntare”
E formularea specifica pe care o rosteste judecatorul dupa ce s-a terminat cercetarea judecatoreasca, s-au administrat toate probele si s-au formulat de parti concluziile finale. Aceasta inseamna mai concret ca s-a terminat procesul si urmeaza sa se pronunte o solutie.
6. „certificat medical pentru copil eliberat de unitati publice nominalizate de catre directia de sanatate publica”
E formularea pompoasa din lege dar care nu trebuie sa va sperie. Mai concret, ceea ce vi se cere este un certificat medical tip ce se elibereaza pe baza unei adeverinte de la medicul de familie. Cu aceasta adeverinta, cu o taxa (variabila probabil in functie de localitate) si cu un timbru fiscal mergeti la policlinica din orasul dvs. si acolo vi se va elibera acest certificat tip.
7. „taxa de timbru platita de reclamant si de parati”
In principiu, taxa de timbru intr-un litigiu o plateste reclamantul. Paratul plateste taxa de timbru doar in situatia in care formuleaza la randul sau cerere reconventionala prin care are pretentii proprii de la reclamant. De exemplu in situatia partajului, daca paratul contesta bunurile indicate de reclamant ca facand obiectul partajului, va plati la ranul sau taxa de timbru.
8. „valoarea masei succesorale”
Este valoarea la care se va calcula taxa de timbru datorata de reclamant. Reclamantul are obligatia sa indice bunurile supuse partajului succesoral precum si valoarea acestora (conform evaluarii sale). In ceea ce priveste bunurile imobile (in mod special terenuri) se vor folosi pentru evaluare valorile minime din grilele notariale. Daca instanta apreciaza aceasta evaluare ca derizorie, poate dispune efectuarea unei expertize de evaluare.
9. „ce rol are consiliul local in stabilirea programului de vizita pentru minori?”
In toate litigiile ce vizeaza interesele unui minor e necesara efectuarea unei anchete sociale (de ex: divort, stabilire domiciliu minor, stabilire program vizita, decaderea din drepturile parintesti). In toate aceste litigii instanta dispune citarea autoritatii tutelare tocmai in acest scop (pentru a efectua ancheta sociala).
10. „de ce sunt dispusi doi experti de catre instanta unul pentru imobil si altul pentru teren”
Pentru ca e vorba de specializari diferite. Cel pentru imobil trebuie sa fie un expert in specialitatea „constructii civile, industriale si agricole. evaluarea proprietatii imobiliare” iar cel pentru terenuri are specialitatea „topografie, cadastru si geodezie”.
11. „cat timp se poate amana o pronuntare judecatoreasca?”.
Textul din Codul de procedura civila care face referire la amanarea pronuntarii prevede: „daca instanta nu poate hotari de indata, pronuntarea se va amana pentru un termen pe care presedintele il va anunta si care nu va putea fi mai mare de 7 zile”. Nu exista insa nicio limitare prevazuta in lege care sa precizeze de cate ori poate face judecatorul acest lucru. Este adevarul ca termenul pe fiecare amanare nu poate fi mai lung de 7 zile, dar se poate dispune amanarea pronuntarii de mai multe ori cate 7 zile. Stiu dosar in care s-a amanat pronuntarea de 3 ori cate 7 zile.
12. „pastrarea proprietatii succesorale in comun”
Legea civila (art. 728 C.civ) dispune „nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Un coerede poate oricand cere imparteala succesiunii chiar daca ar exista conventii sau prohibitii contrarii”. Conform aceluiasi principiu, nimeni nu poate fi obligat sa iasa din invidiziune. Proprietatea indiviza exista, e legala si nimeni nu va poate obliga sa iesiti din aceasta stare. Sigur, aceasta situatie e posibila doar atunci cand intre succesori exista o deplina intelegere si se pot lua decizii comune cu privire la bunurile succesorale.
Loading ...